Giera
de la Enciclopedia României
| Satul Giera |
|
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1332 |
| Populaţie | 685 locuitori |
| Cod poştal | 307215 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Giera este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 685 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în extremitatea sudică a judeţului Timiş, la mică distanţă de graniţa cu Serbia, pe drumul naţional DN59B Cărpiniş - Deta.
Istorie
Pe teritoriul localităţii au fost descoperite cărămizi romane, care indică locuirea teritoriului încă din acea perioadă. De asemenea, în apropiere există un loc numit Gradinaţ unde ar fi existat o cetate medievală.
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1332. A fost mult timp în proprietatea familiei Cenad. În secolul XVII se aşează aici sârbi. A fost locuită în perioada turcească, deoarece apare în notiţele lui Marsigli din 1690-1700. La cucerirea Banatului de austrieci, în 1717, avea 12 case, aparţinea de districtul Ciacova şi era numită Gyr. Tot atunci a trecut în proprietatea fiscului austriac. Conform istoricilor maghiari, localitatea era valaho-sârbească, dar mai târziu ea ajunge să fie populată cu germani şi maghiari. Sârbii au avut o comunitate mai mare decât cea a românilor. După emigrarea germanilor, localitatea a devenit una majoritar românească.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Giera avea 685 locuitori, din care 315 români, 242 maghiari, 62 sârbi, 49 romi, 14 germani şi 3 ucraineni.
<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1500 colors=003153,F5B800,BFFF00,99BADD,DE3163 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,maghiari,germani,sârbi
1880,1025,45,186,532,254 1890,1161,39,212,629,279 1900,1201,36,268,619,278 1910,1281,27,311,587,355 1920*,1380,32,414,580,354 1930,1245,129,243,551,309 1941*,1252,106,320,547,279 1966,1013,129,367,308,208 1977,879,160,344,208,155 1992,678,252,254,31,94 2002,685,315,242,14,62 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
