Legiunea IV Campestre

Legiunea Clujului, denumită şi Legiunea IV de Câmpie sau Legiunea IV Campestre a fost una dintre legiunile româneşti care ar fi trebuit să fie înfiinţată în anul 1848 pentru a lupta împotriva trupelor ungare a guvernului de la Pesta. Purta numărul IV pentru că urmau să existe patru legiuni în Câmpie.

Aria de recrutare a combatanţilor care urmau să alcătuiască legiunea era răspândită pe o parte a actualelor judeţe Cluj, Mureş şi Bistriţa. Comandantul numit al legiunii era prefectul Alexandru Bătrâneanu, echivalent în grad cu gradul de general. În urma capturării şi uciderii acestuia de către insurgenţii maghiari în luna octombrie 1848, legiunea nu a mai fost înfiinţată.

Legiunea era formată din tribunate, la fel ca şi celelalte legiuni româneşti, în fruntea fiecărui tribunat fiind un tribun (maior) sau un comandant român cu alt grad. În total era prevăzută organizarea a 12 tribunate în zona de control a legiunii.

Cartierul general al legiunii a fost la Balda, satul natal al prefectului Bătrâneanu.

Tribunatele Legiunii IV de Câmpie

• Tribunatul 1 (comandant Pap George) cuprindea localităţile Divisionu de Jos, Divisionu de Sus, Checheş, Ţaga, Sucutard, Năsal, Sântioana, Ghiolţ, Tinari şi Şulatelec.

• Tribunatul 2 (sau 12 - incert în izvoarele scrise, nefiind numerotat) (comandant - tribun Dan Iuon, soldat demobilizat) cuprindea localităţile Ţagu Mare, Ţăgşor, Silvaş, Pusta Cămăraş, Sărmaşu Mare, Sărmaşu Mic, Sângeorgiu, Sânpetru şi Balda.

• Tribunatul 3 (comandant - tribun Mauriţiu Simion, jurist, vicetribun Olariu) cuprindea localităţile Săcal, Budiu, Timitelnic, Lechinţa, Iclandu Mare, Iclandu Mic, Căpuş, Lorinţa, Şamşud şi Râciu.

• Tribunatul 4 (comandanţi Popovici Iuon, Simion Pop şi Vălăsutean) cuprindea localităţile Sâmbotelec, Ghiriş, Vaida Cămăraş, Palatca, Legiu, Bărăi, Petea, Vişa, Gădălin şi Marochaza.

• Tribunatul 5 (comandant - tribun Grigore Olariu, jurist) cuprindea localităţile Cheţa, Hădărău, Grindu, Luna, Ghiriş, Sâncrai, Sânmărtin, Brustur şi Urca.

• Tribunatul 6 (comandant - tribun Valea Ion, filosof) cuprindea localităţile Oghiţa, Posmuş, Galaţi, Uifalău, Stupini, Archiud, Beudfalău, Budurlău, Pintic şi Iuda.

• Tribunatul 7 (comandant - tribun Grigore Elekes, preot român; nu a putut ocupa postul din cauza unei boli, tribunatul fiind condus de prefectul Bătrâneanu) cuprindea localităţile Grebenişu, Pogăceaua, Band, Culpiu, Siculica, Zau, Miheş, Velcheriu, Tuşin şi Cistelac.

• Tribunatul 8 (comandant - tribun Vasile Turcu, preot, şi vicetribun Turcu) cuprindea localităţile Fiscut, Manic, Zimbor, Buza, Lumperd, Budatelec, Vişuiea, Cătina, Fechetelac, Copru şi Foldvar.

• Tribunatul 9 (comandant - tribun Ioan Kovacs, cleric, şi vicetribun Kovacs) cuprindea localităţile Milăşel, Ercea, Băla, Poca, Almaş, Ormeniş, Şopteriu, Bilac şi Sâmărtin.

• Tribunatul 10 (comandant - tribun Moldovan Elie şi vicetribun Moldovan Gabriel) cuprindea localităţile Milaş, Hrastăş, Socol, Sânta, Sasuifalău, Logic, Filpiş, Orosfaia, Băiţa şi Suplac.

• Tribunatul 11 (comandant - tribun Vasile Vespremian, jurist) cuprindea localităţile Săcal, Budiu, Timitelnic, Lechinţa, Iclandu Mare, Iclandu Mic, Căpuş, Lorinţa, Şamşud şi Râciu.

• Tribunatul 12 (sau 2 - incert în izvoarele scrise, nefiind numerotat) (comandant - tribun Lupan şi vicetribun Tirianu) cuprindea localităţile Năoiu, Tothaza, Bathaza, Bercheniş, Aroncuta, Sovata de Jos, Sovata de Sus, Mociu şi Tiseu.

Cei mai mulţi dintre tribuni au fost numiţi de către prefectul Bătrâneanu, numirile oficiale nefiind realizate de către Comitetul Naţional Român până în momentul arestării sale.

Pe arealul Legiunii IV de Câmpie, pentru că aceasta nu s-a înfiinţat, se va forma o altă legiune, a Mureşului, acoperind parţial aproximativ aceeaşi zonă.

Bibliografie

• Chindriş, Ioan; Neamţu, Gelu - Procese politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna anului 1848, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9172-25-3