Legiunea I Blasiana

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Legiunea I Blasiana sau Legiunea I Blăjeana a fost una dintre cele cca cincisprezece legiuni româneşti organizate în Transilvania pentru a lupta cu trupele maghiare în timpul revoluţiei de la 1848 - 1849. Această legiune este considerată ca fiind cea care a avut cel mai mare efectiv de luptători dintre toate legiunile româneşti.

Aria de recrutare a luptătorilor din Legiunea I Blasiana a fost zona din împrejurimile oraşului Blaj, luptătorii fiind luaţi sub arme de pe raza a cca. 100 de sate din regiune. Se apreciază că legiunea a avut sub arme aproape 10.000 luptători. Oamenii din această legiune erau renumiţi pentru că erau foarte disciplinaţi şi foarte bine instruiţi, atât lăncierii, cât şi puşcaşii (vânătorii), ceea ce îi făcea combatanţi foarte eficienţi în luptă. Marea unitate a fost condusă de Axente Sever, care avea rangul de prefect, echivalent cu cel de general din armata regulată. Axente Sever a fost unul dintre cei mai eficienţi comandanţi de legiune, fiind prieten apropiat al lui Avram Iancu, pe care îl va susţine cu trupe şi cu sfaturile sale. Comandamentul suprem al trupelor austriece din Transilvania l-a delegat pe locotenentul Mihai Novac din Regimentul I grăniceri români de la Orlat drept consilier militar al legiunii. Luptătorii lui Axente Sever au primit din depozitele de armament ale cetăţii Alba Iulia două sute de puşti, trei sute de carabine şi trei sute de pistoale, precum şi muniţie pentru ele.

Legiunea a dus lupte grele cu trupele şi miliţiile maghiare spre sfârşitul anului 1848 şi până în toamna anului 1849. A efectuat operaţiuni militare pe o arie largă, de la Deva la Sibiu, de la Blaj până la poalele Munţilor Apuseni, a luptat în centrul munţilor, la Zlatna şi Abrud, precum şi în nenumărate lupte de importanţă mai mică. Una dintre cele mai strălucite fapte de arme a legiunii o constituie străpungerea încercuirii maghiare din jurul cetăţii Alba Iulia. Nu numai că străpungerea a fost efectuată cu mijloace proprii, dar Axente Sever a reuşit să spargă încercuirea inamică în mai multe rânduri. Ajutorul dat trupelor austriece asediate de unguri în cetatea Alba Iulia a fost deosebit de important, străpungerile încercuirii făcând posibilă aprovizionarea cu alimente, aducerea de noi luptători care să întărească apărarea fortificaţiilor, precum şi dezorganizarea trupelor de asediu. Asediul cetăţii a fost ridicat în urma ultimului atac, din 27 iulie 1849, al Legiunii Blasiana asupra trupelor de asediu maghiare. Legiunea fost desfiinţată în toamna anului 1849, după înăbuşirea revoluţiei maghiare şi predarea armatei ungare către trupele ţariste şi austriece.

Mai jos se regăseşte o parte dintre cei care au ocupat funcţii de comandă în Legiunea I Blasiana în perioada 1848 - 1849.

Prefect (general)

Viceprefecţi (colonei)

  • Ioan Maior
  • Ioan Tacit
  • Ioan Teslovan

Tribuni (maiori)

  • Ariton Axente
  • Alexandru Ticudi (ucis în ianuarie 1849)
  • Ioan Barna (ucis în luptă)
  • Iosif Barna (ucis în luptă la 25 octombrie 1848)
  • Vasile Bianu
  • Desianu (celălalt nume necunoscut)
  • German (celălalt nume necunoscut)
  • Ioan Hulea
  • Iulian Munteanu
  • Vasile Munteanu
  • Ioan Pop
  • Nicolae Pop
  • Simeon Salca
  • Tămăşescu (celălalt nume necunoscut) (mort în luptă la 3 februarie 1849)

Vicetribuni

Centurioni (căpitani)

  • Barbu (celălalt nume necunoscut)
  • Ioan Delean
  • Iulian Todor
  • Ioan Neagoe
  • I. Neagu
  • Ioan Niculiţă
  • Ioan Procopie (căpitan al unei centurii de puşcaşi)
  • Ion Spălnăcean

Decurioni (sergenţi)

  • Bleanca (celălalt nume necunoscut)
  • Adam Maiorescu

Bibliografie

  • Apud, Netea, Vasile - Munţii Apuseni - muzeu istoric şi pantheon al poporului român, Bucureşti, 1977.
  • Borda, Valentin; Dutcă, Viorica; Rus, Traian - Avram Iancu şi prefecţii săi, Casa de editură Petru Maior, Târgu Mureş, 1997. ISBN 973-97703-7-1
  • Florea, Bogdan Alin - Rolul tinerilor în revoluţia de la 1848 în Transilvania (Ancheta Kozma), Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Alba Iulia, nr. 9, 2003
  • *** - Biografii paşoptiste, culegere de studii, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011. ISBN 978-973-109-286-7

Legături externe