Nădrag
de la Enciclopedia României
| Satul Nădrag |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1364 |
| Populaţie | 2.599 locuitori (2002) |
| Cod poştal | 307290 |
| Pagină web | http://www.nadrag.ro/ |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Nădrag este un sat în judeţul Timiş şi centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 2.599 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în estul judeţului Timiş, în Munţii Poiana Ruscă, la circa 30 km municipiul Lugoj. La Nădrag se ajunge pe drumul judeţean DJ681 Găvojdia (DN6) - Făget. Localitatea este înconjurată de munţi şi se leagă de drumul judeţean DJ681 printr-un drum comunal. Este singura cale de acces pentru autoturisme. Satele vecine cele mai apropiate sunt Hăuzeşti la nord şi Crivina la vest.
Istorie
Prima atestare documentară a Nădragului datează din 1364, după cum reiese dintr-un raport al capitlului din Arad care spune că în acel an era proprietate regală. O altă menţiune din Evul Mediu este cea din 1548, când regina Isabela face mai multe donaţii prefectului de Timiş Petru Petrovici în judeţul Severin. Aici a existat şi o cetate care a fost distrusă în epoca turcească.
Există indicii că minele de la Nădrag au fost exploatate încă din cele mai vechi timpuri. Însă mineritul modern din zonă începe abia în 1845, atunci când o firmă vieneză construieşte atelierele de prelucrare a fierului Zsidóvári vasgyár (Societatea de fier din Jdioara) cu sediul la Nădrag. Localitatea s-a dezvoltat pe seama acestei activităţi industriale şi s-a reînfiinţat pe locul vetrei mai vechi a satului. La început fabrica a angajat colonişti germani trimişi în Banat de societatea vieneză, dar mai târziu au sosit şi slovaci, maghiari, români şi chiar ţigani, fiecare grup formând o colonie proprie. Cu toate acestea, majoritatea lucrătorilor şi minerilor a rămas germană.
În 1865, din motive necunoscute, locuitorii din Nădrag au incendiat peste 800 de hectare de pădure dintre Nădrag şi Crivina, reducându-se astfel suprafaţa împădurită care atunci acoperea în mare parte teritoriul comunei. În 1872 societatea minieră devine Societatea Industrială a fierului Nădrag şi îşi continuă dezvoltarea. Astfel, între 1880-1923, sunt construite furnale, oţelărie, turnătorie, laminor, uzină de valţuri, uzină de maşini, fabrică de maşini şi unelte agricole.
După unirea Banatului cu România uzina se reorganizează şi devine parte a societăţii „Titan - Nădrag - Călan”. La 1938, această societatea avea aproape 5.000 de angajaţi, o bună parte din ei la Nădrag. În perioada interbelică se dezvoltă secţiile siderurgice şi se aşează la Nădrag tot mai mulţi români, care ajung să deţină majoritatea relativă în anii 1940.
După cel de-Al doilea Război Mondial, Nădragul şi uzinele sale vor fi dezvoltate în cadrul planului de industrializare a ţării după principiile economiei centralizate. Uzina "Ciocanul" devine cea mai importantă din zonă şi atrage tot mai mulţi locuitori. În decursul a două decenii populaţia Nădragului aproape că se dublează, iar localitatea începe să aibă tot mai mult trăsăturile unui mic oraş industrial în devenire. În plus, cercetările au pus pus în evidenţă în zonă rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb şi zinc exploatate mai demult. Apogeul dezvoltării industriale are loc în anii 80, iar după Revoluţia din 1989, are loc închiderea întreprinderii siderurgice, urmate de o explozie a şomajului şi implicit de exodul locuitorilor către alte localităţi.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Nădrag avea 2.599 locuitori, din care 2.217 români, 219 germani, 121 maghiari, 24 ucraineni şi 18 de alte naţionalităţi. Între 1880-2002, populaţia Nădragului a evoluat după cum urmează:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=3300 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români, germani
1880,1519,399,606 1890,1726,445,796 1900,2150,731,1067 1920,1645,487,1010 1930,1485,524,601 1941,1427,438,414 1956,2137,1381,317 1966,3206,2290,412 1977,3239,2442,424 1992,3277,2689,352 2002,2599,2217,219 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]