Petroasa Mare
de la Enciclopedia României
| Satul Petroasa Mare |
|
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1785 |
| Populaţie | 888 locuitori (2002) |
| Cod poştal | 307464 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Petroasa Mare este un sat în judeţul Timiş, comuna Victor Vlad Delamarina. Are 888 locuitori (2002), majoritatea ucraineni.
Localizare
Satul se situează în sud-estul judeţului Timiş, la 6 km sud de municipiul Lugoj. Este străbătut de un drum comunal pe direcţia nord-sud, care leagă satul la nord cu Herendeşti (4 km) şi apoi Lugoj, iar la sud cu Visag.
Istorie
Localitatea a fost întemeiată în anul 1785 de către colonişti germani (şvabi) care i-au dat numele de Morgenstern. A purtat acest nume pentru puţini ani, pentru că în 1789 a fost schimbat în Vecsey, după numele administratorului cameral Freiherr von Vecsey care s-a ocupat de colonizarea localităţii. În 1809 numele a fost schimbat în Vecseyhaza, iar locuitorii germani i-au spus Wetschehausen, nume pe care au continuat să-l folosească până în ziua de azi. În acelaşi timp, locuitorii românii îi spunea Pietroasa. Odată cu instalarea administraţiei române în Banat, numele a fost schimbat în românescul Pietroasa-Mare, pentru ca în 1968 să fie modificat în numele actual de Petroasa Mare.[1]
În ultimele decenii aici au început să se instaleze ucrainieni. La recensământul din 2002 numărul etnicilor ucrainiei a ajuns să îl depăşească pe cel al românilor. Astfel, la distanţă de numai câteva decenii, satul a cunoscut o transformare radicală: din sat de germani a devenit sat de români, apoi sat de ucrainieni.
Evoluţia populaţiei
<lines size=340x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1300 colors=003153,F5B800,99BADD,01796F xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,germani, ucraineni
1880,989,15,585,0 1900,1130,7,997,0 1941,1285,18,1247,0 1977,1044,19,1023,0 1992,652,352,188,58 2002,888,353,77,406 </lines>
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |||
| 1880 | 989 | 15 | 585 | 93 | 296 (215 slovaci) | |||
| 1900 | 1.130 | 7 | 997 | 51 | 75 (42 slovaci) | |||
| 1941 | 1.285 | 18 | 1.247 | 14 | 6 | |||
| 1977 | 1.044 | 19 | 1.023 | 1 | 1 | |||
| 1992 | 652 | 352 | 188 | 16 | 96 (58 ucraineni) | |||
| 2002 | 888 | 353 | 77 | 7 | 451 (406 ucraineni) | |||
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Franz Demele, Die Ansiedlung des Dorfes "Wetschehausen" (Petroasa-Mare)
