Doina Ruști: Diferență între versiuni

Versiunea curentă din 24 martie 2024 19:32

Doina Cornelia Ruşti (n. 15 februarie 1957, localitatea Comoşteni, jud Dolj). Prozatoare, scenaristă, analistă de scenarii, regizoare, profesoară universitară.

Biografie

Doina Ruşti s-a născut în casa bunicilor paterni, dascăli de modă veche, care au avut o influenţă majoră în educaţia ei, mai ales după uciderea tatălui (1968), eveniment cu un impact puternic în psihologia viitoarei romanciere (vezi romanul Fantoma din moară, 2008).

Este absolventă a Liceului de limbi clasice „Garabet Ibrăileanu” (1976) şi a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” (1980) din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice, cu teza Simbolurile alterităţii în literatura română, al Universităţii din Bucureşti (2000).

Profesor universitar (U.N.A.T.C.), Doina Ruşti s-a impus în peisajul cultural ca prozatoare. Romanele ei se bucură de succes la public şi la critică, fiind deopotrivă laureata Academiei Române şi autoarea unui bestseller popular (Lizoanca). Proza ei a fost tradusă în 15 limbi, printre care italiană, bulgară, spaniolă, franceză, germană, maghiară şi engleză, cu 40 de titluri, și are numeroase lecturi publice pe patru continente. Centrele europene în care a fost invitată sunt Budapesta (2007), Viena (2008), Plovdiv (2009), Torino (2009, 2011, 2012), Frankfurt (2009), Leipzig (2010), Moscova (2010), Granada (2011), Roma (2011, 2012).

Opera ei cuprinde 10 romane, pe lângă trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), cea numită de Norman Manea un „mare talent”, a scris și romanele cu miză socială puternică Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009), precum și Omuleţul roşu (2004), Zogru (2006), Cămaşa în carouri şi alte 10 întâmplări din Bucureşti (2010), Patru bărbaţi plus Aurelius (2011), Mămica la două albăstrele (2013), Logodnica (2017), peste 150 de povestiri, basme, cărţi non-ficţionale (Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, 1997, 2005; Presa culturală, 2002; Dicţionar de teme şi simboluri din literatura română, 2002, 2009; Scriitori români, 2004, 2007; Enciclopedia culturii umaniste, 2004, 2006; Mesajul subliminal în comunicarea actuală, 2005; Bestiarul cantemirian, 2007), cursuri universitare, manuale pentru liceu (Limba şi literatura română, clasele IX, X, XI; Literatura universală, clasele XI, XII) ş.a. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).

Din 2019 a renunțat la catedra universitară, în momentul de față ține doar cursuri de scriere creativă, la Universitatea din București și face parte din redacția revistei „Ficțiunea”. A colaborat în calitate de scenaristă și regizoare cu casele de producție Media Pro Pictures, Abis Studio, Elephant Film, Saga Film, La Strada, Libra Film, Paradox Film, Hi Film.

Semnează cu pseudonimul „Ruști”, convinsă fiind că renunțarea la numele strămoșilor constituie una dintre marile încercări ale unui om.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România, European Society of Authors, PEN Club România, DACIN SARA, COPYRO, Asociația Creatorilor de Ficțiune ș.a. A fost distinsă, printre altele, cu Premiul revistei „Convorbiri Literare” (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2008), Medalia de Aur a Schitului Darvari, pentru merite culturale (2008) și Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2011).

„Romanul româncei Doina Ruști se citeşte cu mare bucurie: cu mintea răvăşită de exclamaţii şi cu un abia reţinut râs” („La Stampa”, 2012). „Doina Ruști, după părerea mea, e un prozator de primă mărime al literaturii actuale” (Nicolae Breban).

Bibliografie

• MARCU, George, Personalități feminine contemporane din România. Dicționar biografic, Editura Meronia, Bucureşti, 2013
• https://doinarusti.ro/despre.html