Ştefan Haller

Ştefan Haller de Hallerstein
Alte nume		Haller István
Naţionalitate		maghiar
Născut		?
Decedat		2 mai 1710, ?
Mormânt la		Sânpaul, judeţul Arad
Ocupaţie		preşedinte al Deputaţiunii al Transilvaniei
Religie		catolică
Căsătorit cu		?
Părinţi		Ioan Haller Ecaterina Kornis
Copii		? Ioan<?>

Ştefan Haller de Hallerstein (Hallerko) (n. ? - d. 2 mai 1710, ?) a fost conducătorul Transilvaniei între anii 1708-1710, în timpul stăpânirii austriece a acesteia. A fost guvernator interimar între 1708-1709 şi preşedinte al Deputaţiunii al Transilvaniei între 1709-1710.

Originea şi familia

A fost fiul lui Ioan Haller şi al Ecaterinei Kornis, s-a născut pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. A fost căsătorit de trei ori. Cu ultima soţie a avut trei fii, al doilea, Ioan, ajungând guvernator al Transilvaniei.

Activitatea

Din cauza războiului cu curuţii antihabsburgici, membrii guvernului Transilvaniei, supuşi austriecilor, pierduseră legătura cu Viena. La sfârşitul războiului guvernul mai avea numai trei membri în loc de doisprezece, după cum prevedea Diploma Leopoldină. Unul dintre aceştia era Ştefan Haller, care a condus interimar guvernul. Primul guvernator al Transilvaniei pus de austrieci, Gheorghe Banffy, murise în anul 1708.

La 10 august 1709 împăratul Iosif I a ordonat o altă organizare a guvernării Transilvaniei, înfiinţând Deputaţiunea Ţării (Landesdeputation), formată din şaisprezece membri, câte patru pentru fiecare religie recunoscută oficial în Transilvania (prin urmare fără români, a căror religie era doar tolerată, nu şi recunoscută). Dintre membrii acestei Deputaţiuni a făcut parte şi Ştefan Haller, din partea catolicilor. Preşedintele Deputaţiunii a fost Ştefan Haller, el ajungând să conducă destinele provinciei.

Fire paşnică, Ştefan Haller s-a străduit pe timpul guvernării sale să îi protejeze pe catolici. S-a străduit să îşi ridice familia pe scara socială, obţinând pentru ea titlul de conte, în anul 1713, deşi el nu a mai trăit să vadă aceasta.

A fost guvernator interimar de la 5 noiembrie 1708 până la 10 august 1709, iar de la 10 august 1709 la 2 mai 1710 a fost preşedinte al Deputaţiunii Ţării.

Moartea

A murit la 2 mai 1710.

Bibliografie

• Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj, nr. IX, Tipografia "Cartea Românească din Cluj", Sibiu, 1944