Coca Andronescu

Coca Andronescu
Născută		3 iulie 1932, Pătârlagele, judeţul Buzău
Decedată		5 august 1998, Bucureşti
Ocupaţie		actriţă

Coca Andronescu (n. 3 iulie 1932, loc. Pătârlagele, judeţul Buzău – d. 5 august 1998, Bucureşti). Actriţă.

Biografie

A absolvit Institutul de Teatru din Cluj (promoţia 1953), după care a fost repartizată la Teatrul Naţional de Stat din Baia Mare.

Coca Andronescu a debutat în spectacolul Steaua fără nume de Mihail Sebastian (1956), sub bagheta regizorală a lui Sică Alexandrescu. Roluri precum „Pyrrha” în Ovidiu de Vasile Alecsandri (1957) sau „Pantofăreasa” în Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca (1958) au recomandat-o pentru „Mirandolina” din Hangiţa de Carlo Goldoni (1959), prestaţie actoricească ce i-a adus consacrarea.

A fost o prezenţă activă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (din 1957), fiind distribuită alături de o echipă de artişti reputaţi în piese precum Îmblânzirea scorpiei (1975, regia Mihai Berechet), Fiicele de Sidonia Drăguşanu (1976), Gaiţele de Al. Kiriţescu (1977, regia Horea Popescu), Căruţa cu paiaţe de Mircea Ştefănescu (1978, regia Constantin Dinischiotu), creaţii care au impus-o ca actriţă de comedie cu un simţ special al construcţiei şi al efectului artistic, temperamentală, seducătoare, spontană, uneori imprevizibilă.

Mirajul cinematografiei a făcut ca actriţa Coca Andronescu să fie protagonista multor pelicule de film, printre care Nu vreau să mă însor (1960, regia Manole Marcus), Bădăranii (1960, regia Sică Alexandrescu), Post restant (1961, regia Gheorghe Vitanidis), Titanic Vals (1964, regia Paul Călinescu), Dragoste la zero grade (1965, regia Cezar Grigoriu şi Geo Saizescu), Zile de Vară (1968, regia Ion Niţă), Aşteptarea (1970, regia Şerban Creangă), Comedie fantastică (1975, regia Ion Popescu-Gopo), Singurătatea florilor (1975, regia Mihai Constantinescu), Serenadă pentru etajul XII (1976, regia Carol Corfanta), Tufă de Veneţia (1977, regia Pierre Bokor), Eu, tu şi Ovidiu (1977, regia Geo Saizescu), Expresul de Buftea (1978, regia Haralambie Boros), Alo, aterizează străbunica! (1981, regia Nicolae Corjos), Cuibul de viespi (1986, regia Horea Popescu) sau Moartea unui artist (1989, regia Horea Popescu).

Coca Andronescu rămâne în memoria publicului românesc pentru rolul memorabil din mini-seria tv de mare succes la public, în patru episoade, Iubirea e un lucru foarte mare. Tanţa şi Costel (1967 – 1973, scenariul Ion Băieşu, regia Titi Acs), „Tanţa”, alături de actorul Octavian Cotescu, interpretul lui „Costel”.

Aurel Storin a portretizat-o astfel „Sclipire de-o secundă, spirit neastâmpărat, această actriţă spumoasă ca o şampanie traversa scena într-o fluturare de voie bună. Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie şi de mişcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele şi mişcarea [...]”.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012.