Dimitrie Ţichindeal
de la Enciclopedia României
| Dimitrie Ţichindeal | ||
 | ||
| Dimitrie Ţichindeal | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 1775, Becicherecu Mic, judeţul Timiş | |
| Decedat | 20 ianuarie 1818, Timişoara | |
| Ocupaţie | preot, cărturar | |
Dimitrie Ţichindeal (n. 1775, Becicherecu Mic - d. 20 ianuarie 1818, Timişoara) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător şi militant pentru emanciparea românilor din Banat.
Biografie
S-a născut într-o familie de preoţi şi a urmat studiile teologice la Timişoara. Odată terminate studiile se întoarce în satul natal, devenind învăţător şi apoi preot. A studiat şi la Timişoara cu profesorul Mihai Roşu. Pleacă ulterior la Arad unde profesează timp de doi ani. În contemporan publică un volum de fabule cu substrat social, adaptate la realităţile româneşti. Acesta îi aduce şi demiterea din învăţământ datorită promovării limbii şi culturii române în detrimentul celei sârbe, sinonim la acea vreme cu ortodoxismul din Banat. Ţichindeal înaintează în acest sens un memoriu împăratului Austro-Ungariei în care se plânge de această persecutare, însă fără rezultat.
Activitatea sa de militant pentru drepturile românilor din Banat ia un nou avânt şi în 1807 Ţichindeal se numără printre semnatarii unui memoriu către împăratul Francisc I al Austriei pentru numirea unui director român peste şcolile româneşti din Banat. Ţichindeal devine astfel primul director român al şcolii din Arad. În 1814 reprezentanţi ai românilor din Banat, printre care şi Ţichindeal, trimit un nou memoriu împăratului cerând de această dată numirea unui episcop român la Arad. Acest lucru îi aduce din nou pierderea catedrei, datorită nemulţumirilor create în conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Pe plan literar, Ţichindeal se ocupă de traducerea de texte din limba sârbă în limba română, cu acelaşi scop, de a promova educarea şi emanciparea maselor româneşti. Traduce mai ales lucrările marelui iluminist sârb Dositej Obradovic. Traduce inclusiv fabulele, modificate uşor, pe care le-a publicat mai târziu ca fiind creaţii proprii. De aceea nu au o valoare atât literară, cât simbolică, fiind adaptate de la viaţa şi obiceiurile sârbeşti la realitatea românească.
Bolnav, se stinge din viaţă la numai 43 de ani, într-un spital din Timişoara. Este îngropat în satul său natal, la Becicherecu Mic.
Lucrări
- Sfaturile înţelegerii celei sănătoase prin bine înţeleptul Dositei 0bradovici întocmite iară acum întăia dată întoarse despre limba sârbească şi întru acest chip în limba daco-românească aşezate, Buda, 1802, 168 p.,
- Adunare de lucruri moraliceşti de folos şi spre veselie, prin Dositei Obradovici întocmită, iară acum în limba daco-românească traduse, Buda, 1808, XXIV + 104 p.;
- Epitomul sau scurte arătări pentru sfânta biserică, pentru veşmintele ei şi pentru dumnezeiasca Liturghie care se săvârşeşte într-însa, aşişderea şi pentru preotul şi slujitorul lui Dumnezeu.
- Prin scurte întrebări şi răspunsuri... Buda, 1808, XIV + 80 p. (traducere după o lucrare a lui Dionisie Novacovici);
- Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături. Acum întâia oară culese şi într-acest chip pe limbă românească întocmite..., Buda, 1814, cu 160 fabule (ed. a II-a, îngrijită de I. Heliade Rădulescu, Bucureşti 1838; ed. a III-a, de pr. I. Rusu, Arad, 1885; O ediţie îngrijită şi prefaţată de Virgil Vintilescu, Timişoara, 1975).
- Arătare despre starea acestor noao întroduse sholasticeşti instituturi ale naţiei româneşt, sârbeşti şi greceşti, Buda, 1813, 62 p.,
- Îndreptări moraliceşti tinerilor foarte folositoare, Buda, 1813, 74 p. (lucrări originale).
- În manuscris: Despre sărbători, Dogmaticeasca teologie sau cuvântare de Dumnezeu a pravoslavnicei mărturisiri a Răsăritului, Păstoreasca teologie sau învăţăturii despre datoriile preoţeşti, Catehismul, litoria bisericească.
- Predici.
Bibliografie
- Predescu, Lucian, Enciclopedia României Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti 1999, ISBN 973-9399-03-7 p. 849
- Vintilescu, Virgil, Dimitrie Ţichindeal, Biblioteca Centrală a Regiunii Banat, Timişoara 1965