Grigore Gheba
de la Enciclopedia României
| Grigore Gheba | ||
 | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 15 august 1912, comuna Dumitreşti, judeţul Vrancea | |
| Decedat | 5 septembrie 2004 | |
| Ocupaţie | matematician | |
Grigore Gheba (n. 15 august 1912, comuna Dumitreşti, judeţul Vrancea - d. 5 septembrie 2004) a fost un general al armatei române, matematician de renume, prefect al judeţului Râmnicu Sărat.
Cuprins
Studiile
A urmat cursurile Şcolii de ofiţeri de rezervă de la Bacău şi ale Facultăţii de matematică a Universităţii Bucureşti.
Cariera militară
- sublocotenent (?)
- locotenent (?)
- căpitan (?)
- maior (?)
- colonel (?)
- general de brigadă (1997)
Participarea la al Doilea Război Mondial
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a participat ca ofiţer atât la campania din est, antisovietică, cât şi la cea din vest, antihitleristă.
În timpul campaniei din est a participat la ofiţer de artilerie, căzând prizonier la ruşi la data de 22 noiembrie 1942, în timpul luptelor din Cotul Donului.
A ajuns în lagărul de prizonieri de la Vorkuta. S-a înrolat în nou formata Divizie "Tudor Vladimirescu", constituită de sovietici din prizonieri de război români.
Cu Divizia "Tudor Vladimirescu" va participa la campania din vest, antihitleristă, fiind rănit de două ori. A participat la eliberarea oraşelor Sfântu Gheorghe, Oradea şi Debreţin (Ungaria).
În timpul luptelor de la Oradea a fost acuzat de trădare şi arestat, fiind salvat de căpitanul sovietic Mişa Guzum, căruia G. Gheba îi salvase viaţa la Cotul Donului, pe când erau inamici. Acest ofiţer sovietic a ajuns ulterior general şi şef al Marelui Stat Major al armatei sovietice.
După ce a fost rănit a doua oară pe frontul de vest a fost trimis în rezervă.
A fost secretarul Anei Pauker.
Contribuţia ca matematician
A scris patruzeci şi două lucrări de matematică pentru toate nivelurile, publicate în şase milioane de exemplare în România şi în străinătate. Cele mai cunoscute şi mai căutate lucrări ale sale sunt culegerile de matematică "Gheba".
Moartea
A murit la 5 septembrie 2004.
Bibliografie
- *** - 165 ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, 2008