Nicolae Rosetti-Bălănescu
de la Enciclopedia României
| Nicolae Rosetti-Bălănescu | ||
 | ||
| Născut | 6 decembrie 1827, Iaşi | |
| Decedat | 11 mai 1884, Paris | |
| Ocupaţie | om politic, jurist | |
 din România | ||
| Mandat 17 august 1863 - 2 octombrie 1865 | ||
Nicolae Rosetti-Bălănescu (n. 6 decembrie 1827, Iaşi - d. 11 mai 1884, Paris), om politic, jurist, s-a aflat timp de doi ani la şefia diplomaţiei româneşti în perioada regimului cuzist.
Biografie
Absolvent al liceului Henric al IV-lea şi a Facultăţii de Drept din Paris, Rosetti-Bălănescu a revenit în ţara natală unde, până la Unirea Principatelor, a ocupat diverse funcţii în administraţie, printre care ispravnic de Suceava şi pârcălab al judeţului Covurlui.
Adept al Unirii, s-a numărat printre deputaţii aleşi în Divanul ad-hoc şi Adunarea Electivă a Moldovei. Treptat, a devenit unul dintre cei mai intimi colaboratori ai lui Cuza, după recunoaşterea Unirii depline fiind desemnat şef al diplomaţiei româneşti. De mandatul său se leagă încheierea celor două convenţii româno-austriece asupra extradării şi privind reglementarea serviciului telegrafic. De asemenea, a avut de înfruntat crize diplomatice care puteau avea consecinţe nefaste pentru ţara noastră, după deciziile privind secularizarea averilor mănăstireşti şi lovitura de stat din 2 mai 1864.
Fiind unul dintre miniştrii preferaţi de Cuza, Rosetti-Bălănescu a rezistat în fruntea Ministerului Afacerilor Străine timp de trei guverne succesive. Tot în acest timp a mai deţinut portofoliul Controlului şi s-a numărat printre primii membri a nou-înfiinţatului Corp ponderator (Senatul).
După ce şi-a prezentat demisia din fruntea diplomaţiei, a fost numit membru în Consiliul de Stat. A renunţat să mai facă politică la nivel înalt după abdicarea lui Cuza. În timpul locotenenţei domneşti deţine preşedinţia Consiliului judeţean Neamţ, apoi mai activează trei ani ca deputat.
Spre sfârşitul vieţii se retrage la Paris, unde a decedat la vârsta de 57 de ani.
Bibliografie
- Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Bucureşti, Editura Machiavelli, 2007, pp. 620-621