Palatul Culturii din Târgu Mureş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Faţada Palatului Culturii

Palatul Culturii este situat în centrul Târgu Mureşului, fiind una din cele mai reprezentative clădiri ale oraşului. Încă de la înfiinţare, edificiul a fost un loc în care s-au desfăşurat principalele activităţi culturale din oraş, clădirea adăpostind de-a lungul timpului un cinematograf, o bibliotecă, o pinacotecă, săli de audiţie muzicală. Palatul a fost construit între anii 1911 - 1913, în vremea în care edil al oraşului era Bernády György. Edificiul a fost ridicat după planurile arhitecţilor Komor Marczell (1868 - 1944) şi Jakab Dezso (1868 - 1932), conform şcolii lechneriene[1]. Palatul este impunător atât prin decoraţia interioară, dar şi prin cea exterioară.

Istoric

În anul 1907, la împlinirea a 40 de ani de la urcarea lui Francisc Iosif pe tronul Ungariei, camera deputaţilor din Ungaria votează un proiect de lege prin care este hotărâtă construirea unor palate culturale în mai multe oraşe importante din Ardeal. Prin această măsură, se urmărea concentrarea unor forţe culturale maghiare care să poată asimila prin cultură toate clasele sociale din Transilvania.[2] Punerea în aplicare a acestui proiect i-a fost încredinţată Contelui Adalbert Apponyi, ministrului cultelor şi instrucţiunii publice în acea vreme în Ungaria. Printre primele astfel de edificii construite a fost palatul cultural din Târgu Mureş, început în anul 1911 și terminat în anul 1913.

După finalizarea construcţiei, palatul avea în componenţă o bibliotecă, un conservator, un muzeu etnografic, o scoală pentru limbi străine, o sală de concerte și o sală de conferinţe.

Descriere

Vedere de ansamblu

La exterior palatul este împodobit cu mozaicuri şi basoreliefuri în bronz şi piatră, fresce şi vitralii, de o reală valoare artistică. De partea decorativă a palatului, reprezentând diferite scene din viaţa secuilor, s-au ocupat cei mai buni artişti unguri, printre care: Körösfai K. Aladár, Roth Micşa şi Nagy Alexandru. Costul total al palatului, aici incluzând mobilierul, instalaţiile şi decoraţiile artistice, a costat 2.345.000 coroane de aur.[3]

Colecţia de tablouri a pinacotecii a fost formată din donaţii: 68 de tablouri donate de statul ungar, în valoare de 162.242 coroane de aur şi 8 tablouri donate de statul român. Dintre cele mai preţioase tablouri donate pot fi amintite:[4] Spălătoresele (pictor M. Munkácsy - preţ 13.000 coroane de aur), Fiica lui Lotz (pictor Carol Lotz - preţ 10.000 coroane de aur), Berbecii în strungă (pictor Bela Polik - preţ 18.000 coroane de aur), Cetatea Iaiţa (pictor Spanyi - preţ 10.000 coroane de aur), Olandezul rătăcitor (pictor Oscar Mendlik - preţ 6.000 coroane de aur), Alhambra (pictor Wagner - preţ 10.000 coroane de aur).[5]

În interior, în Sala oglinzilor, există două grupuri de câte trei oglinzi mari de cristal şi 12 vitralii viu colorate care ocupă întreg peretele dinspre stradă. Vitraliile au fost propuse să reprezinte Europa la expoziţia de artă decorativă de la San Francisco, din 1914, dar datorită izbucnirii primului război mondial au fost trimise doar schiţele acestora, care au fost şi premiate. În timpul celui de-al doilea război mondial vitraliile au fost depozitate în subsolul clădirii pentru a fi ocrotite.

Impunător este holul interior, lung de 45 de metrii, realizat din marmura de Carrara şi delimitat de două oglinzi veneţiene.

În prezent în interiorul clădirii Palatului Culturii funcţionează mai multe instituţii de cultură:

  • Filarmonica de Stat
  • Biblioteca Judeţeană
  • Muzeul de Artă
  • Galeriile Uniunii Artiştilor Plastici
  • Expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie

Note

  1. Ödön Lechner, arhitect, supranumit "Gaudi"-ul maghiar
  2. Traian Popa, p. 287
  3. Traian Popa, p. 288
  4. Traian Popa, p. 288
  5. Conform lui Traian Popa, în anul 1932, anul în care a fot publicată lucrarea Monografia oraşului Târgu-Mureş, valoarea tablourilor aflate în pinacoteca palatului însumează aproximativ 40.000.000 lei

Bibliografie

  • Traian Popa, Monografia oraşului Târgu-Mureş, Editura Ansid. Târgu Mureş 2005. (reeditarea ediţiei originale din 1932, Tipografia Corvin)

Legături externe