Augustin (Braşov)
de la Enciclopedia României
| Satul Augustin |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1679 |
| Populaţie | 1662 locuitori (2007) |
| Pagină web | Site oficial al comunei |
|
Index sate în judeţul Braşov |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Augustin (în maghiară: Ágostonfalva) se află pe DC34 între localităţile Apaţa şi Racoş, pe malul râului Olt, cu acces la calea ferată dinspre Braşov înspre Sighişoara.
Istoric
Satul Augustin este atestat documentar din anul 1679, dar dovezile arheologice împing existenţa localităţii cu mult timp în urmă. Pe teritoriul comunei, arheologii au descoperit un tezaur de 300 de monede, anterioare anului 31 î. Hr.[1].
În 2004, Augustin a devenit comună, înainte fiind un sat din Ormeniş.
Demografie
În anul 1992, satul (pe atunci) avea 1.075 de locuitori. La 1 iulie 2007 se estima că în comună se aflau 1662 locuitori stabili[2].
Turism
La aproximativ 3 km de Augustin, înspre Racoş, la confluenţa văii Carhaga cu valea Chioveşului, se găseşte o rezervaţie naturală conţinând un punct fosilifer. Tot în apropierea Augustinului se regăseşte o baltă cu nuferi albi, pe un meandru părăsit al Oltului[3].
După Augustin, Oltul coteşte înspre vest şi intră în defileul Racoş. Descriind această etapă a cursului, Geo Bogza nota: „valea se gâtuie brusc, lumina zilei se întunecă iar pereţii munţilor pătrund în apele Oltului, adânc, asemenea unor pinteni. Surprinse şi nemaiputând să se apere în nici un fel, ele trec prin strâmtoare groaznic şi îndelung sfâşiate”[4].
La Augustin se ţine un târg tradiţional anual, în ultima sâmbătă şi duminică din august, iar la începutul lui septembrie sunt sărbătorite Zilele comunei.
Referinţe
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
- ↑ INSSE - Populaţia la 1 iulie 2007
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
Bibliografie
- ***, Colecţia „Judeţele Patriei”: Braşov - monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
- Epuran, Gh., Ţara Bârsei, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1962.
- Petraru, Ştefan şi Catrina, Constantin, Braşovul Memorial, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
- Pop, Silviu şi Princz, Ştefan, Braşov - ghid turistic, Editura Pentru Turism, Bucureşti, 1974.
Bibliografie recomandată
- Costea, Florea, Augustin - Tipia Ormenişului judeţul Braşov : monografie arheologică, 2 volume, Editura C2 Design, Braşov, 2006, ISBN 973-8424-45-3