Bătălia de la Loloni (septembrie 1433)

Bătălia de la Loloni (septembrie 1433), pentru tronul Moldovei, între fiii lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432), Iliaş şi Ştefan (Steţco), asociaţi la domnie.

Ştefan, instigat de o parte dintre boieri şi de mama sa, Stanca, ridică pretenţii la tronul ocupat de fratele său, Iliaş. Cronicarul Grigore Ureche arată că „au întratu vrajba între fraţi, că Iliaş vodă vrându să omoare pre frate-său, pe Ştefan vodă, deci Ştefan vodă au fugitu la munteni” (Letopiseţul Ţării Moldovei), la cumnatul său, Alexandru Aldea (1431 – 1436).

În aceste condiţii, Iliaş (1432 – 1433, 1435 – 1436), dispune asasinarea mamei fratelui său: „l-a alungat pe Ştefan [fratele] mai mic şi pe maică-sa a înecat-o” (Cronicarul polon Martin Biełski). Episodul deschide seria conflictelor armate între cei doi fraţi: „Şi a fost întâiul război între fii lui Alexandru voievod la Loloni şi a biruit Ştefan voievod pe Ilie voievod. Şi a stăpânit Ilie voievod, după moartea tatălui său, singur 21 de luni.” (Letopiseţul anonim al Moldovei).

Ştefan, ajutat de domnul muntean şi de trupe otomane (după relatările lui Jan Długosz), a pătruns în Moldova, în septembrie 1433. Fratele său l-a aşteptat la Loloni (localitate care nu a fost încă identificată, au fost propuse Bacău, Neamţ, Dorohoi, sau Podul Iloaei – de la denumirea veche Podul Leloaei), unde a suferit o grea înfrângere.

Părăsit de oamenii săi, Iliaş fuge în Polonia iar tronul este ocupat de Ştefan (1433 – 1435, 1436 – 1447). Acesta depune jurământul de credinţă faţă de regele polon Władysław II Jagełło (1386 – 1434), la 13 decembrie 1433, de la care obţine acordul arestării fratelui său, dar face o serie de concesiuni teritoriale care au atras nemulţumirea unei mari părţi a boierilor, ce reiau legăturile cu Iliaş.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011