Bencecu de Jos

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Bencecu de Jos

Comuna Pişchia
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Bencecu de Jos.JPG
Atestare 1370
Populaţie 387 locuitori
Cod poştal 307326

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Bencecu de Jos este un sat în judeţul Timiş, comuna Pişchia. Are o populaţie de 387 locuitori (2002).

Localizare

Bencecu de Jos se situează la circa 25 km nord-est de municipiul Timişoara, într-un cadru natural care vede râul Băcin trecând la sudul satului şi Dealurile Lipovei care încep la nord. Cea mai importantă arteră, drumul naţional DN691 Timişoara - Lipova, trece la 5 km est de sat. La sud se învecinează cu Bencecu de Sus (3 km). Are haltă proprie la calea ferată Timişoara-Radna.

Istorie

Vestigiile arheologice descoperite aici dovedesc prezenţa unui aşezământ care datează din secolul III. Tot în apropiere trece şi şanţul roman. Conform cercetărilor efectuate de istoricul Nicolae Ilieşiu, satul a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1370, atunci când ducele Ladislau de Opulia, judecă mai mulţi tâlhari din Banat printre care şi unii din Benche.[1]

Harta lui Cristof Winkler o aminteşte ca fiind locuită de români.[2] În 1456 era proprietatea a lui Iancu de Hunedoara şi, cel mai probabil, era majoritar sârbească. Ulterior a fost stăpânită de mari proprietari precum Ioan Griska, Matei Pann, fraţii Banffy, Sina şi contele Wimpffen. A fost de-a lungul timpului locuită de români şi de sârbi. Pe harta contelui Mercy din 1723 este notată cu numele de Bensekut. S-a numit pe rând Wencze, Benchsfalva, Benczekuta, Pensek, Olah Bentsek, Romanbencsek, etc.

Cronicile parohiei arată că la Bencecu de Jos a existat o biserică de lemn dărâmată la 1769 şi înlocuită cu o a doua, tot din lemn. Biserica ortodoxă a fost construită la 1898, din cărămidă, pe locul fostei bisericii de lemn.[3]

La 1794 au venit colonişti germani care au înfiinţat la 1km distanţă, Bencecu de Sus sau Bencecu German. Ei s-au mutat pe un nou amplasament, 2,5 km mai la sud, în 1807. Mai târziu au venit aici populaţii maghiare aduse de administraţia maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondată la comuna Pişchia.

Populaţie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 386 locuitori, din care 305 români, 49 ţigani, 23 ucraineni şi 9 maghiari. Faţă de recensământul din 1992 populaţia a crescut cu 8%. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=700 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,605 1890,635 1900,690 1910,676 1920,646 1930,645 1941,677 1956,580 1966,515 1977,528 1992,356 2002,386 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Ianoşev, Vasile-Livius, Pişchia. Sat şi comună bănăţeană de pe malul Beregsăului, Editura Mirton, Timişoara 2007 ISBN 978-973-52-0122-7
  • Lotreanu, Ioan Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara ISBN 973-592-074-3
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Creţan, p.123, dupa Ilieşiu, N., 1921
  2. http://www.e-primarii.ro/~pischia/istorie.php
  3. Săcară, p.22