Comuna Uivar
de la Enciclopedia României
| Comuna Uivar Judeţul Timiş (TM) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Uivar, Pustiniş, Răuţi, Sânmartinu Maghiar |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 2718 locuitori (2010) |
| Primar | Gabriel Idvorianu (PSD) |
| Pagină web | http://www.primariauivar.ro/ |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Uivar este situată în partea de vest a Câmpiei Timişului, pe cursurile inferioare ale canalelor Bega şi Bega Veche, la graniţa cu Serbia.
Administraţie
Comuna Uivar are în componenţă patru sate: Uivar, satul care este şi reşedinţa comunei, Pustiniş, Răuţi şi Sânmartinu Maghiar.
Demografie
<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Uivar" ymin=1000 ymax=9000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,6673 1890,8318 1900,8637 1910,8556 1920,5514 1930,8350 1941,7987 1956,7963 1966,6914 1977,5782 1992,4324 1998,4313 2002,4421 2007,4289 2009,2676 2010,2718 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Uivar era de 4421 locuitori[1], dintre care 2940 erau etnici români, 1255 etnici maghiari, 147 etnici romi, 6 etnici ucraineni, 56 etnici germani, 12 etnici sârbi şi 5 etnici de alte etnii.
Stema comunei
Stema oficială a comunei Uivar a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 366/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, spintecat de o bară verde. În partea superioară, în câmp roşu, se află un postament cu 4 trepte din aur pe care este aşezat un coif cu vizieră cu grilă din argint, încărcat cu o coroană de aur cu 9 perle. Sub postament se găseşte un vas din argint. Pe bara verde se află 14 spice de aur, orientate dreapta sus, separate de o linie şerpuită de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 grupuri de câte 4 valuri cu solzi din argint denivelate succesiv din stânga sus spre vârf. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cartierul roşu împreună cu coiful şi postamentul evocă blazonul familiei Buttler Janos. Coroana cu cele 9 perle indică rangul de conte al întemeietorului localităţii. Vasul reprezintă importantele descoperiri arheologice, datând din neolitic. Cartierul albastru împreună cu cele 3 nivele de valuri simbolizează ecluza de pe râul Bega. Pe bara verde, separate de valul şerpuit, se sugerează 7 spice de păstrat şi 7 spice de dat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]