Herta Müller

Hertha Muller
Naţionalitate		română
Născută		17 august 1953, com. Niţchidorf, judeţul Timiş
Ocupaţie		scriitoare

Herta Müller (n. 17 august 1953, com. Niţchidorf, judeţul Timiş), scriitoare, laureată a premiului Nobel pentru literatură în 2009.

Biografie

Fiica unor şvabi din Banat. Tatăl a luptat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de partea Germaniei, în Waffen-SS, iar mama, Catarina Müller, a fost deportată în Uniunea Sovietică (1945 – 1950). Studiază Filologia Germană şi Română la Universitatea din Timişoara (1973 – 1976). Fraternizează cu „Grupul de Acţiune Banat”, constituit de intelectuali de etnie germană, printre care s-au remarcat Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Johann Lippet sau William Tootok, grup ce protesta împotriva cenzurii comuniste. Acest fapt, precum şi refuzul de a colabora cu Securitatea, au dus la marginalizarea ei. Lucrează ca traducătoare sau profesor suplinitor la mai multe şcoli şi grădiniţe, predând limba germană.

Debutează publicistic în 1982 cu Niederungen, cenzurat de autorităţile comuniste, dar publicat integral în 1984, în Republica Federală Germană. Din acest moment, Herta Müller primeşte interdicţia de a mai publica şi, evident, părăseşte ţara pentru a se stabili, împreună cu soţul ei, Richard Wagner, în RFG (1987). Printre lucrările sale, se remarcă: Der Fuchs war damals schon der Jäger (1992, traducera românească Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul, 1995), ecranizată în România (Vulpe-vânător, 1993), Herztier (1994, traducerea românească Animalul inimii, 1997, 2006), despre care autoarea spunea: „Am scris această carte în memoria prietenilor mei români care au fost ucişi în timpul regimului Ceauşescu. Am simţit că este de datoria mea să fac asta”, Heute wär ich mir lieber nicht begegnet (1997), Im Haarknoten wohnt eine Dame (2000, traducerea românească În coc locuieşte o damă, 2006), Der König verneigt sich und tötet (2003, traducerea românească Regele se-nclină şi ucide, 2005), Este sau nu este Ion, prima carte publicată în limba română (2005), Atemschaukel (2009). Cărţile sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, greacă, finlandeză, norvegiană, japoneză, chineză ş.a.

A fost distinsă, printre altele, cu Premiile literare „Kranichsteiner” (1991), „Kleist” (1994), „Ida-Dehmel” (1998), Premiul literar internaţional „Literary Award”-IMPAC Dublin (1998), Premiul literar „Franz Kafka” (1999), Premiul „CICERO” (2001), Premiul literar al Fundaţiei „Konrad Adenauer” (2004) etc. Membră a Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung din 1995, a fost nominalizată de către guvernul german la premiul Nobel pentru Literatură în 1999 şi 2008, acesta fiind obţinut în anul 2009 ca „o recunoaştere a unei creaţii literare excepţionale situată în zona pe care Monica Lovinescu a definit-o drept a est-eticului” (Vladimir Tismăneanu).

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.