Niţchidorf

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Niţchidorf

Comuna Niţchidorf
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Nitchidorf.jpg
Atestare 1784
Populaţie 1194 locuitori
Cod poştal 307295

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Niţchidorf este un sat în judeţul Timiş, centru al comunei cu acelaşi nume. Fost sat şvăbesc, este localitatea natală a câştigătoarei Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller.

Localizare

Se situează în sudul judeţului Timiş, la limita dintre acesta şi judeţul Caraş-Severin. Este traversat de drumul judeţean DJ592B Chevereşu Mare - Tormac - Voiteg. De asemenea, are staţie proprie la calea ferată Buziaş-Jamu Mare. Se învecinează la nord cu Vucova, la est-nord-est cu Silagiu, la sud cu Duboz şi la vest cu Blajova.

Istorie

Pe dealul Schlossberg (dealul Cetăţii) aflat în apropiere au fost descoperite urmele unei aşezări, ale unei cetăţi. Conform istoricilor maghiari Borovszky şi Milleker, citaţi de N.Ilieşiu, aici ar fi existat o localitate medievală, atestată la 1370 cu numele Kutus. Satul actaul a fost înfiinţat în 1784-1786 în cadrul celui de-a treilea val de colonizare a Banatului. Iniţial au fost construite 200 de case în care au fost instalaţi colonişti provenind din Germania (şvabi). Numele i-a fost dat după contele Cristofor Niczky, prefectul de atunci care s-a ocupat de colonizarea lui. Aşadar s-a numit Nitzkyidorf sau „satul lui Nitzky”. Românii din satele vecine i-au zis „Nichişoara” iar forma de azi a numelui este forma românizată a numelui original.

Timp de două secole a fost un sat aproape exclusiv german, romano-catolic. Şvabii au construit în 1825 biserica romano-catolică. A existat şi o moară, care a ars în 1930. După unirea Banatului cu România, satul a rămas german. Exodul germanilor a început după cel de-al doilea Război Mondial şi a accelerat la finele anilor 80 şi începutul anilor 90. Astăzi Niţchidorf este majoritar românesc, comunitatea germană numărând doar 18 locuitori (2002).

Demografie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 1.194 locuitori, în uşoară creştere faţă de recensământul din 1992. Din total 1.082 locuitori sunt români, 65 ucraineni, 25 maghiari, 18 germani şi 4 de alte naţionalităţi.

<lines size=340x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2200 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români, germani

1880,1779,1,1765 1900,2131,14,2075 1930,2172,30,2114 1941,2077,29,2043 1966,1668,198,1461 1977,1389,251,1125 1992,1105,967,56 2002,1194,1082,18 </lines>

Personalităţi

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Trifan, Nicoleta; Duma, Constantin; Trifan, Radu, Povestea Niţchidorfului, Timişoara 2009
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
  • Wettel, Helmut, Der Buziascher Bezirk. Landschaften mit historischen Streflichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919