Lăţunaş
de la Enciclopedia României
Satul Lăţunaş |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | secolul XVI |
Populaţie | 315 locuitori |
Cod poştal | 307234 |
Index sate în judeţul Timiş |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Lăţunaş este un sat în judeţul Timiş, comuna Jamu Mare. Are 315 locuitori (2002).
Localizare
Satul se situează în extremitatea sudică a judeţului Timiş, la limita cu judeţul Caraş-Severin şi graniţa cu Serbia.
Istorie
Satul este unul relativ recent, întrucât apare menţionat pentru prima dată în timpul ocupaţiei otomane a Banatului. Conform istoricului Nicolae Ilieşu, satul a fost înfiinţat în această perioadă. Informaţii precedente acestei perioade nu există. La conscripţia generală a Banatului din 1717, habsburgii au consemnat satul Lasonasch, cu 30 de case. A aparţinut erariului până în 1828, când a fost cumpărată de Ioan Sztojanovits. A aparţinut pentru mult timp familiei nobiliare Stojanovits. Biserica unită s-a construit în 1884 iar cea ortodoxă în 1930. După 1948, toţi credincioşii uniţi au trecut la biserica ortodoxă veche. Între 1951-1956, din Lăţunaş au fost deportate în Bărăgan 94 de persoane[1].
A fost din totdeauna un sat românesc, un „bastion al românismului” în Câmpia Banatului.
Populaţia
Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
1880 | 882 | 792 | 23 | 62 | 5 | |||
1900 | 1.000 | 852 | 91 | 40 | 17 | |||
1930 | 824 | 786 | 24 | 11 | 3 | |||
1941 | 780 | 726 | 39 | 10 | 5 | |||
1977 | 375 | 370 | 3 | - | 2 | |||
1992 | 344 | 334 | 4 | - | 6 | |||
2002 | 315 | 312 | 2 | 1 | - |
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
Note
- ↑ Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportaţii în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timişoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
- ↑ Varga E., Statistică pe recensăminte după religie, judeţul Timiş 1869 - 2002