Secaş
de la Enciclopedia României
| Satul Secaş |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1440 |
| Populaţie | 202 locuitori |
| Cod poştal | 307390 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Secaş este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 202 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în zona de nord-est a judeţului Timiş, în zona de tranziţie de la Câmpia Lugojului la Dealurile Lipovei, la circa 39 km nord de municipiul Lugoj, pe drumul judeţean DJ609A Belinţ - Secaş. Se învecinează la nord cu Crivobara şi Vizma, la est cu Bara, la sud-est cu Fădimac, la sud cu Balinţ, la sud-est cu Paniova şi la vest cu Checheş.
Istorie
Prima atestare documentară a Secaşului datează din 1440. Atunci aparţinea de judeţul Arad, era numită Kyszekas (Secaşul Mic) şi aparţinea de cetatea Şoimoş. Şi-a continuat existenţa şi în perioada otomană, întrucât scrierile lui Marsigli din 1690-1700 o menţionează ca fiind locuită. După cucerirea banatului de austrieci, în 1717, a avut loc primul recensământ, la care au fost consemnate două localităţi: Georg in Sekasch cu 7 case şi Dollnischas, cu 14 case, ambele în districtul Lipova. Pe harta din 1761 nu mai apare menţionat, dar parohia ortodoxă, foarte veche, deţine matricole de la 1779. Mai târziu este consemnat un singur sat, Secaş, locuit de români. Biserica ortodoxă nouă a fost construită în 1869.
În perioada interbelică făcea parte din plasa Lipova, judeţul Timiş-Torontal şi a depăşit chiar 1.000 de locuitori. După cel de-Al Doilea Război Mondial a început să se depopuleze, în special datorită izolării relative faţă de centrele industriale şi căile de comunicaţii importante.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Secaş avea 202 locuitori, din care 200 români, un german şi un ucrainean.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1200 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,540 1890,699 1900,911 1910,945 1920,756 1930,1034 1941,1031 1956,654 1966,321 1977,240 1992,204 2002,202 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]