Topla

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Topla

Comuna Mănăştiur
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1514
Populaţie 6 locuitori
Cod poştal 307276

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Topla este unul dintre cele mai mici sate din judeţul Timiş. Face parte din comuna Mănăştiur. Datorită unei serii de factori negativi, precum poziţia defavorabilă, relativ izolată de fluxurile economice, dimensiunile reduse, lipsa sistematizării, tendinţa de îmbătrânire şi deficitul demografic, localitatea a cunoscut un puternic regres şi a ajuns în pragul abandonării complete. La recensământul din 2002, populaţia satului era de numai 6 locuitori.

Localizare

Se situează în nord-estul judeţului, în zona Făgetului, la circa 18-20 km de Făget. Este străbătut de pârâul Topla care provine din Dealurile Lipovei şi se varsă în Bega. Se învecinează la sud cu Remetea-Luncă, la vest cu Ierşnic, la nord cu Dubeşti, iar la est cu Pădurani.

Istorie

Biserica din lemn de la Topla, expusă la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara

Împreună cu satele din jur, a fost amintită pentru prima dată în documente de la 1514-1516, ca proprietate a lui George de Brandeburg. Făcea parte din districtul Mănăştur, judeţul Hunedoara. În 1597 aparţinea lui Ştefan Török, iar la 1620 a fost donată lui Ştefan Bethlen. În perioada stăpânirii otomane şi a marilor bătălii dintre turci şi austrieci, a fost cel mai probabil pustiită.

După cucerirea Banatului de austrieci, s-a făcut o conscripţie generală în 1717, care a inclus şi localitatea Topla, cu 10 case, aparţinând de districtul Făget. Austriecii au numit-o Dobla. La începutul secolului XIX a intrat în proprietatea erariului (statului). Mai târziu a fost cumpărată de diferiţi nobili maghiari: mai întâi de baronul Vecsez, apoi de familia contelui Karatsonyi, deţinătoarea multor proprietăţi în Banat. Maghiarii au numit-o şi ei Topla.

În perioada interbelică a făcut parte din plasa Birchiş, judeţul Severin.

Biserica de lemn

Biserica din lemn cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807 credincioşilor din satul Topla. Biserica a fost adusă pe tăvălugi, trasă de 24 perechi de boi şi reaşezată şi consolidată cu ajutorul credincioşilor şi în mod deosebit de către un locuitor din Remetea Luncă numit Remeteanu, maistor în construcţii.[1] În 1987 a fost demontată din Topla şi dusă la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.

Populaţia

A fost din totdeauna un sat mic, locuit de români, neinfluenţat de colonizările care au avut loc în perioada austro-ungară. Dată fiind evoluţia negativă de după cel de-Al Doilea Război Mondial, satul a ajuns să aibă mai puţin de 10 locuitori şi este considerat a fi pe cale de dispariţie. La recensămintele din perioada 1880 - 2002, numărul locuitorilor a evoluat după cum urmează:

Recensământul Structura etnică
Anul Populaţia Români Alte etnii
1880 168 156 5
1900 238 223 15
1930 256 251 5
1966 90 90 -
1977 26 26 -
1992 6 6 -
2002 6 6 -

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. http://www.msbtm.ro/ob_11.html