Vasile Simonis

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Vasile Simonis
Replace this image male.png
Naţionalitate român
Născut 1820 sau 1823, Cistelec?
Decedat 13 octombrie 1848, Cluj-Napoca, judeţul Cluj
Cauză deces spânzurare
Mormânt la Cluj-Napoca, judeţul Cluj
Religie greco-catolică
Căsătorit cu nu a fost căsătorit
Copii nu a avut

Vasile Simonis (n. 1820 sau 1823, Cistelec? - d. 13 octombrie 1848, Someşeni, judeţul Cluj) a fost un revoluţionar paşoptist român din Transilvania.

Biografie

Tatăl său a fost preot român greco-catolic în Cistelec.

Vasile Simonis a studiat Dreptul la Cluj, absolvind doar primul an de studii până în anul 1848. Nu a fost căsătorit.

A activat ca tribun (maior) în cadrul Legiunii IV Campestre, condusă de prefectul Alexandru Bătrâneanu. Tribunatul său cuprindea satele Sâmbotelec, Legii, Petea, Pălatca, Bărăi, Vişea, Gădălin, Vaida Cămăraş, Marocaza şi Ghirişul Român.

În timp ce desfăşura activitate pentru ridicarea sub arme a românilor, a fost arestat la 11 octombrie la Bărăi de trupele maghiare. În acest sat Simonis şi Bătrâneanu convocaseră o adunare a 10 sate româneşti, pentru a face propagandă românească. Trupele maghiare au înconjurat satul, şi cu toate că românii erau prezenţi în număr mare, nu au putut face faţă inamicului, pentru că erau foarte prost înarmaţi cu arme de foc. Somaţi să îşi predea conducătorii, românii au refuzat, izbucnind astfel o scurtă luptă în care 8 dintre ei au fost ucişi, iar 3 răniţi. Restul au fugit sau au depus armele, iar Simonis, Ambrozie Turcu şi Alexandru Bătrâneanu au fost arestaţi. Ungurii au avut doar 2 soldaţi răniţi.

Suiţi în căruţe de cei care i-au prins, prizonierii au fost duşi la Cluj. Cu toate că pe drum românii au atacat în repetate rânduri convoiul maghiar, cei 3 conducători români capturaţi de insurgenţi nu au putut fi eliberaţi.

Acuzat de insurgenţii maghiari că ar fi conspirat împotriva autorităţilor ungare, a fost condamnat la moarte şi executat prin spânzurare la Someşeni, lângă Cluj-Napoca, împreună cu prefectul Alexandru Bătrâneanu.

A fost înmormântat lângă locul supliciului, dar mormântul său nu este cunoscut în zilele noastre.

Bibliografie

  • Chindriş, Ioan; Neamţu, Gelu - Procese politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna anului 1848, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9172-25-3