Anibal Theohari

Anibal Theohari
Născut		20 august 1873, Bucureşti
Decedat		5 februarie 1933, Bucureşti
Ocupaţie		medic internist, balneolog

Anibal Theohari (n. 20 august 1873, Bucureşti — d. 5 februarie 1933, Bucureşti), medic internist, balneolog. A pus bazele balneologiei moderne în România şi a studiat efectele terapeutice ale utilizării apelor minerale româneşti, prin investigaţii clinice, biochimice şi fiziopatologice. A fost un renumit clinician şi a fost preocupat de aplicarea principiilor de etică medicală. În lucrările sale a studiat structura şi funcţionarea tubului digestiv, în stare normală şi patologică, farmacologia clinică, fiziologia renală, fiziopatologia lăcrimării, diversele afecţiuni ale măduvei spinării.

Biografie

Urmează cursurile Liceului Matei Balş din Bucureşti, iar studiile medicale la Paris, între 1891–1901. Aici obţine titlul de doctor, în 1901, susţinând lucrarea cu titlul Structure fine des cellules glandulaires a l'etat pathologique. Lucrarea a fost primită deosebit de bine de critica de specialitate, primind medalia de argint a Facultăţii de medicină din Paris.

Pentru câţiva ani profesează ca medic în Paris, între 1893–1895 medic extern, iar între 1895–1900 medic intern. Întors în ţară, Theohari este profesor de patologie la Facultatea de medicină din Iaşi, între 1901–1906, iar între 1906–1913, revine în Bucureşti ca profesor la Facultatea de medicină. Între 1913–1933 este profesor de terapeutică experimentală şi de clinică terapeutică în oraşul–capitală. După un scurt stagiu de specializare în biochimie, în 1913, la Heidelberg, primeşte postul de director al Institutului Naţional de Balneologie din Bucureşti, post în care rămâne între anii 1924–1933.

În 1922 înfiinţează Societatea de hidrologie medicală şi climatologie, iar mai târziu, în 1924, Revista de hidrologie medicală şi climatologică. În 1928 prezidează cel de-al V-lea Congres internaţional de talasoterapie, desfăşurat la Bucureşti şi Constanţa.

Lucrări

• Tratamentul hidromineral al boalelor stomacului, intestinelor, ficatului; Tratatul elementar de terapeutică – 5 vol. (1922–1931)

Articole

• Etude sur la structure fine des cellules principales, de bordure et pylorique de l'estomac (1899)
• Etude sur la structure fine de l'epithelium des tubes contournes de rein (1900)
• Uber ein gastrotoxisches Serum (1905)

Bibliografie

• Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982