Blajova

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Blajova

Comuna Niţchidorf
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1410
Populaţie 144 locuitori
Cod poştal 307296

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Blajova este un sat în judeţul Timiş, comuna Niţchidorf. Are o populaţie de 144 locuitori (2002).

Localizare

Localitatea este situată în sud-estul judeţului Timiş, în Câmpia Gătaiei, la o altitudinea medie de 113 metri, pe malul drept al râului Pogăniş. Mărgineşte zona protejată "Lunca Pogănişului". Este relativ izolată, departe de marile căi de comunicaţie. Singura legătură a satului este un drum comunal care leagă Blajova de centrul comunei, satul Niţchidorf (3 km la est) şi de drumul judeţean 592A 6 km la sud.

Istorie

Este un sat românesc a cărui vechime atestată documentar se regăseşte în Evul Mediu, dar care este cu mult mai vechi decât atât. Despre el s-a scris pentru prima dată prin documente din secolul al XV-lea, primul din ele din 1410, însă pe teritoriul său s-au găsit urme de locuire din perioada romană. Mergând pe firul documentelor, timp de mai multe secole, Blajova este proprietate a unor diverşi nobili locali care îl stăpânesc sau şi-l dispută, dar mai ales este proprietate a familiei Danfy din Duboz, nimeni alta decât familia românească a Dăneştilor. Turcii au construit în apropiere un mic fort, pe o insulă a Pogănişului, a căror urme încă se mai vedeau pe la 1900.

Când austriecii au smuls Banatul din mâinile turcilor în 1717, Blajova număra 40 de case. În 1785, când s-a înfiinţat satul Niţchidorf , o parte consistentă din pământurile Blajovei au fost date noii localităţi. În trecut locuitorii se ocupau în special cu creşterea porcilor, cu apicultura şi cultivarea tutunului, dar şi cu pescuitul şi comercializarea racilor, care până pe la 1900 se găseau din abundenţă în lunca Pogănişului. Biserica, construită iniţial numai din lemn, datează din 1794. Până în anii '90, aici a existat un mic castel, construit de contele Wettel şi care a fost dărâmat în perioada tranziţiei.

Populaţia

Blajova de azi este un sat îmbătrânit, în plin proces de scădere demografică. La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 144 de locuitori, de peste 3 ori mai puţini decât avea satul cu 100 de ani în urmă. Locuitorii au fost şi sunt în majoritate români de religie ortodoxă.

<lines size=400x200 title="Evoluţia populaţiei din Blajova" ymin=0 ymax=600 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,420 1900,528 1920,460 1941,448 1966,353 1977,298 1992,189 2002,144 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Trifan, Nicoleta; Duma, Constantin; Trifan, Radu, Povestea Niţchidorfului, Timişoara 2009
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]