Comuna Hida
de la Enciclopedia României
| Comuna Hida Judeţul Sălaj (SJ) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Hida, Baica, Miluani, Racâş, Sânpetru Almaşului, Stupini, Trestia |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 2874 locuitori (2010) |
| Primar | Dumitru Petriş (PDL) |
|
Index comune în judeţul Sălaj |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Hida este situată în Depresiunea Almaş-Agrij, la confluența râului Voivodeni cu Almaş.
Cuprins
Administraţie
Comuna Hida are în componenţă şapte sate: Hida, satul care este şi reşedinţa comunei, Baica, Miluani, Racâş, Sânpetru Almaşului, Stupini şi Trestia.
Populaţia istorică
<lines size=500x150 title="Evoluţia populaţiei comunei Hida" ymin=0 ymax=8000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,4428 1880,4721 1890,5432 1900,5644 1910,6303 1920,5998 1930,6627 1941,7100 1956,7050 1966,6285 1977,5136 1992,3576 2002,3148 2007,2966 2010,2874 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Hida era de 3148 locuitori[1], dintre care 2940 erau etnici români, 50 etnici maghiari şi 156 etnici romi.
Obiective turistice
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli" din satul Hida
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli" din satul Baica
- Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Păduriş
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli" din satul Miluani
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli" din satul Racâş
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli" din satul Sânpetru Almaşului
- Conacul Hutfaludy din Hida
- Conacul Morca din Hida
- Rezervația naturală Poiana cu narcise de la Racâş-Hida
- Rezervația naturală Gresiile de pe Stânca Dracului din Râcaş
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Sălaj 1880 - 2002, [1]