Giarmata-Vii

Satul Giarmata-Vii Comuna Ghiroda Judeţul Timiş (TM)

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1806
Populaţie	1.408 locuitori
Pagină web	http://www.giarmatavii.ro/

Index sate în judeţul Timiş
Sate în judeţul Timiş

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Giarmata-Vii este un sat în judeţul Timiş. Este un sat recent care a fost pentru o lungă perioadă de timp un cătun aparţinător de Giarmata. După construirea aeroportului Timişoarei pe hotarul de est, satul a început să se extindă şi el spre est. În prezent el beneficiază de poziţia sa privilegiată în zona periurbană a Timişoarei şi a cunoscut o dezvoltare edilitară explozivă.

Etimologie

Numele său este compus din numele satului învecinat „Giarmata” şi din „Vii”, care fac legătura etimologică cu plantaţiile de viţă de vie specifice acestui loc.

Istorie

Istoricul aşezării este strâns legat de localitatea vecină Giarmata, de care a aparţinut şi a cărui locuitori, au contribuit la înfiinţarea noului aşezământ. Ea este o localitate nouă, întrucât apare abia la începutul secolului XIX. Administraţia Timişoarei deţinea mai multe terenuri necultivate în împrejurimile oraşului, pe care a decis să le scoată la vânzare. Terenurile au fost cumpărate de locuitorii satelor învecinate, care au devenit primii locuitori ai Überland-ului. Acest cuvânt de origine germană este întâlnit în mai multe sate bănăţene şi desemnează „teritoriul din împrejurimi”. În cazul Giarmatei-Vii, termenul a devenit numele propriu al localităţii. Sub numele de Giarmata-Vii apare abia în 1843. Până atunci, localitatea s-a numit pe rând:

1806 - Überland 1837 - Überland vineae 1851 - Uiberland 1861 - Ueberland vineae 1911 - Kisgyarmatapuszta

1922 - Iberlond 1923 - Odaie Giarmata 1931 - Überland 1940 - Viile Iermatei 1943 - Giarmata Vii

Populaţia

<lines size=300x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2000 colors=003153,F5B800,99BADD,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,germani, maghiari

1910,657,204,418,33 1966,1121,638,417,48 1977,2066,1581,396,73 1992,1371,1316,19,29 2002,1408,1365,10,22 </lines>

Încă de la începuturile sale, Giarmata-Vii a fost un sat multietnic în care au convieţuit germani, maghiari şi români. Germanii erau cei mai numeroşi, urmaţi de români şi de câţiva maghiari. Statisticile moderne au inclus satul în Giarmata, astfel că, nu se poate reconstitui cu precizie, care a fost populaţia ei în prima jumătate a secolului XX. Prima distincţie clară o face recensământul din 1966, care consemnează un număr de 1.121 locuitori, dintre care 638 români (57%), 417 germani (37%), 48 maghiari şi 18 alţii. După această dată, populaţia satului creşte vertiginos, astfel că, în decurs de numai un deceniu, aproape că se dublează. La recensământul din 1977 avea deci 2.066 locuitori, din care 1.581 români, 396 germani, 73 maghiari.

Populaţia totală a scăzut în ultimele decenii ale secolului XX. Numărul românilor a scăzut şi el, însă ponderea românilor din total a crescut, pe fondul exodului germanilor. La recensământul din 2002, Giarmata-Vii avea o populaţie de 1.408 locuitori, dintre care 1.365 români, 10 germani, 22 maghiari şi 11 de alte etnii.

Bibliografie

• Suciu, Vasile D., Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland, Editura Marineasa, Timişoara, 2006, ISBN 973-631-311-5 [1]