Lya Hubic

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Lya Hubic (n. 9 ianuarie 1911, loc. Paleu, judeţul Bihor – d. 16 februarie 2006, Cluj-Napoca). Interpretă de operă.

Biografie

Fiică de preot, a urmat cursurile Academiei de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, la clasa Lyei Pop (1931–1936).

După terminarea facultăţii este angajată la Opera Naţională Română din Cluj, unde va debuta cu rolul „Musetta” din Boema de Giacomo Puccini (3 octombrie 1936). Până la pensionare (1967), soprana, supranumită „privighetoarea Ardealului”, a susţinut peste 2 000 de spectacole în ţară şi străinătate. În bogatul său repertoriu au intrat rolurile „Nedda” din Paiaţe de Ruggiero Leoncavallo, „Micaela” din Carmen de Georges Bizet, „Adela” din Liliacul de Johann Strauss-fiul, „Olimpia” şi „Antonia” din Povestirile lui Hoffmann de Jacques Offenbach, „Rosina” din Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, „Norina” din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, „Zerlina” din Don Giovanni de W.A. Mozart, „Violetta” din Traviata, „Gilda” din Rigoletto de Giuseppe Verdi, „Hanna Glawari” din Văduva veselă de Franz Lehár, „Christina” din Vânzătorul de păsări de Carl Zeller, „Cio-Cio-San” din Madama Butterfly de G. Puccini etc., interpretate pe marile scene europene: Volksoper (Viena), Bolshoi (Moscova), Erkel (Budapesta) sau operele din Cernăuţi, Chişinău, Praga, Bratislava, Brno, Pilzen, Sankt Petersburg, Kiev, Tbilisi, Odessa, Sofia ş.a. În acelaşi timp activează şi ca profesoară de canto la Cluj şi Braşov.

I s-au conferit, între altele, Diploma de Onoare la Concursul Internaţional de Canto de la Viena (1935), Ordinul „Meritul Cultural” (1946), titlul de Artist Emerit, Ordinul Muncii, Premiul de Stat, Premiul Criticii Muzicale „Glorie în Artă”, Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler (2002).

În 2003 a fost instituit, în onoarea artistei, Trofeul „Lya Hubic”, care va fi decernat unor personalităţi în domeniul artei lirice.

„Eu nu am jucat în Traviata, în Boema şi toate celelalte, eu am fost cu adevărat «Violeta», am trăit «Boema». Eu m-am lăsat ispitită de lumea operelor atât de mult, încât mă întorceam pur şi simplu în timp şi întrupam acele personaje”

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012