Cluj-Napoca

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Cluj-Napoca

Judeţul Cluj (CJ)

Stema Cluj.png
Cluj Napoca toamna 2007.jpg
Localităţi componente
Atestare 1173
Suprafaţă 179.5 km²
Populaţie 310243 locuitori (2007)
Densitate 1771 loc/km²
Altitudine medie 360 metri n. m.
Primar Emil Boc (PDL)
Pagină web Site oficial al municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Cluj-Napoca un municipiu situat în partea central-nord-vestică a României, în centrul Transilvaniei şi în nord-vestul Podişului Transilvaniei. Reşedinţă a judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, oraşul este înconjurat de Dealurile Clujului şi Feleacului şi se află pe cursul mijlociu al râului Someşul Mic. Denumirea de Cluj a fost menţionată pentru prima oară în anul 1275. Mai târziu a fost atestată în documente şi în varianta latină Claudiopolis.

Cuprins

Caracteristici geografice

Aşezare

Pe harta lumii municipiul Cluj-Napoca se află în poziţie central-europeană, fiind situat în partea de nord-vest a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, la 330-340 m altitudine. Trei unităţi fizico-geografice distincte au aici o zonă de contact: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Cluj-Napoca este situat la aceeaşi latitudine cu oraşele Geneva din Elveţia şi cu Lyon din Franţa. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic, unul dintre râurile importante ale României. Dealurile care îl străjuiesc sunt în mare parte împădurite sau plantate cu pomi fructiferi şi sunt cuprinse între 500 m şi 832 m: Dealul Feleacului - 739m, Peana 832 m, Săvădisla - 759 m, Dealul Hoia - 507 m.

Climă

Nu există oscilaţii mari de temperatură, iar trecerea de la iarnă la primăvară are loc în a doua parte a lunii aprilie. Verile se aseamănă cu cele din Europa Centrală, iar toamnele se prelungesc până în luna noiembrie. Iernile sunt blânde, lipsite de viscole şi de zăpezi abundente. Precipitaţiile medii multianuale se situează în jurul valorii de 663 mm.

Suprafaţă

Teritoriul administrativ al municipiului se întinde pe o suprafaţă de 179,5 km². Au fost create condiţii pentru extinderea construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor urbane prin includerea în intravilan a unor suprafeţe din zonele Făget-Becaş, Sopor-Borhanci-Someşeni, Hoia şi Dâmbu Rotund.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 317.953 de locuitori, cu o tendinţă negativă, iar densitatea populaţiei de 1771,3 locuitori/km². Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2007 Cluj-Napoca avea o populaţie de 310.243 locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din România după Bucureşti şi Iaşi. Din totalul populaţiei 79,39% sunt români.

Istorie

Eroare la generarea previzualizării: Parametrii invalizi ai imaginii miniatură
Harta oraşului Cluj-Napoca (1764 - 1785)
Bastionul croitorilor

În timpul dacilor așezarea s-a numit Napoca, o denumire traco-scită. Ea a fost păstrată și de romani care au ridicat-o în 124 d.C. la rangul de municipium („Municipium Aelium Hadrianum Napoca”) cu ocazia vizitei făcute de împăratul Hadrian (24 ianuarie 7610 iulie 138) în Dacia.

În 129, Hadrian a împărţit Dacia în Dacia Superior, Dacia Inferior şi Dacia Porolissensis. Împăratul roman Marcus Aurelius a împărţit provincia Dacia în trei regiuni administrative: Porolissensis, cu capitala la Porolissum, Apulensis cu capitala la Apulum şi Malvensis cu capitala la Malva.

Municipiul Napoca a fost înfiinţat de împăratul Hadrian. Numele Napoca este cert de origine dacică, dar amplasarea localităţii dacice nu a fost încă identificată în teren. Municipiul s-a numit municipium Aelium Hadrianum Napocensis. Cetăţenii săi făceau parte din tribul Sergia.

Procuratorul provinciei romane Dacia Porolissensis şi-a stabilit pentru un timp reşedinţa la Napoca, perioadă în care provincia a căpătat o ascensiune şi o prosperitate deosebite. Marcus Aurelius a fost şi cel care a ridicat aşezarea la rangul de colonia („Colonia Aurelia Napoca”). De la Septimius Severus primeşte ius Italicum.

Napoca a cunoscut o dezvoltare însemnată în timpul stăpânirii romane datorită situării strategice pe drumul roman de la Apulum la Porolissum.

Clujul a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1173[1], cu numele de Clus, iar apoi cu numele de Castrum Clus (1175) sau Castrenses de Clus (1213). Clus derivă de la cuvântul latin clivus care înseamnă deal, colină. O altă ipoteză prin care s-ar putea explica numele de Cluj se referă tot la un cuvânt latin, "clusa", care indică o clisură, loc îngust între munţi sau dealuri.

Orașul a fost distrus complet în timpul atacului tătar din 1241 și s-a refăcut cu greutate. A fost perioada în care regalitatea a dus la Cluj coloniști germani din Renania și Saxonia. În 1316 Carol Robert a ridicat orașul la rangul de civitas, dându-i largi privilegii. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg a acordat orășenilor în 1405 dreptul de a ridica fortificații și ca atare orașul s-a înprejmuit cu ziduri puternice, înzestrate cu turnuri și bastioane. O parte dintre acestea se mai păstrează și astăzi.

Pe perioada răscoalei de la Bobâlna din 1437-1438 locuitorii săraci ai orașului au făcut cauză comună cu țăranii răsculați. Din mijlocul acestora s-a ridicat Ioan, fiul magistrului Iacob, una dintre căpeteniile răscoalei. În timpul răscoalei din 1514 condusă de Gheorghe Doja orășenii săraci au deschis porțile orașului în fața țăranilor răsculați conduși de Popa Laurențiu. Represiunea a fost sângeroasă, iar capii răscoalei au fost arși pe rugurile ridicate în apropierea localității.

Secolul al XV-lea și prima perioadă a secolului XVI a fost o perioadă de înflorire pentru oraș. Au fost ridicate numeroase edificii în stil gotic sau în stilul renașterii, când s-au dezvoltat foarte mult meșteșugurile.

În 1541, în urma transformării centrului Ungariei în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitatea Porții, iar Clujul a rămas cel mai important centru economic, politic și cultural al Transilvaniei.

De-a lungul veacurilor, în oraș s-a desfășurat o activitate culturală bogată. În 1550 s-a înființat o mare tipografie care a aparținut autorului, editorului și tipografului Kaspar Helth. În casa care adăpostea tipografia, casa Heltai, s-a născut, în 1557, Ștefan (István) Bocskai, unul dintre cei mai mari principi ai Transilvaniei, singurul principe născut la Cluj. În 1581 în mănăstirea franciscană și-a deschis cursurile o academie cu trei facultăți: teologică, filosofică și juridică.

În 1601 Mihai Viteazul a intrat pe poarta orașului, la scurt timp după ce se declarase domn al Țării Românești, al Moldovei și al Transilvaniei. După 1688 Transilvania a intrat sub dominația habsburgică, iar în 1711 sub dominație austriacă.

Orașul a fost devastat de incendii puternice în anii 1601, 1655 și 1697, iar în 1719 a fost lovit de o epidemie de ciumă.

Odată cu înființarea Colegiului piariștilor din 1776, orașul a cunoscut o nouă epocă de înflorire culturală datorită faptului că aici funcționau patru facultăți: filozofie, științe naturale, drept și chirurgie. Aici au activat oameni de cultură precum Ioan Piuariu Molnar, primul medic român reprezentant al iluminismului și au studiat Gheorghe Șincai, Petru Maior, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Barițiu și Avram Iancu.

La 19 martie 1848 la Cluj a avut loc o manifestație revoluționară la care au luat parte intelectuali, studenți, muncitori, mici meseriași, țărani iobagi români și maghiari. Proclamația lui Simion Bărnuțiu care chema la luptă pentru dreptate socială și libertate națională a avut un larg ecou în sufletul clujenilor, la fel și programul adoptat la mare adunare ținută la Blaj în 15-17 mai. Dieta de la Cluj a sfidat această dorință entuziastă de aderare a masei orășenești la principiile programului revoluției, iar la 18 mai 1848 a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria.

În 1918 Clujul a fost cuprins de frământările revoluționare care au premers actul de la 1 decembrie. Clujenii au participat la Adunarea națională de la Alba Iulia care împlinea unirea. În urma tratatului de la Viena din 1940 partea de nord a Transilvaniei era predată Ungariei horthyste. La 11 octombrie 1944 trupele române și germane au eliberat Clujul, respingând trupele maghiare și germane care controlau orașul. Clujul a intrat din nou în componența României în urma tratatului de la Paris din 1947.

Din 1945 până în 1989 Clujul a trecut printr-o perioadă de guvernare comunistă, iar în 1974 numele orașului a fost schimbat în Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca a fost cel de al doilea punct important al Revoluţiei Române din 17-22 decembrie 1989. Revoluţia din Cluj-Napoca a început în 21 decembrie 1989 la orele 15:34 în Piaţa Păcii, astăzi Piaţa Revoluţiei, la intersecţia cu strada Napoca, strada Universităţii şi Bulevardul Petru Groza, astăzi Bulevardul Eroilor.

Obiective turistice

Biserici
  • Catedrala Ortodoxă
  • Biserica Bob
  • Biserica Calvaria
  • Biserica cu Cocoş
  • Biserica Evanghelică-Luterană
  • Biserica Franciscană
  • Biserica Ortodoxă din Deal
  • Biserica Piariştilor
  • Biserica Reformată
  • Biserica Sf. Petru şi Pavel
  • Biserica Sfântul Mihail
  • Biserica Unitariană
Monumente şi clădiri
Muzee
Alte zone
  • Bulevardul Eroilor
  • Bulevardul Regele Ferdinand
  • Piaţa Unirii
  • Centrul istoric al oraşului
  • Grădina Botanică
  • Parcul Central
  • Cetăţuia
  • Cimitirul Hajongard
Arii protejate

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Cluj-Napoca municipiu cu vocaţie epuropeană, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-99278-5-8

Bibliografie suplimentară

  • Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul, 1957
  • Ştefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1969
  • Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, Editura pentru Turism, 1973
  • Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
  • Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
  • Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
  • Cluj-Napoca = Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004
  • Lukacs Jozsef, Povestea „oraşului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. Illustrated guide / Cluj-Napoca. Ghid ilustrat, Cluj-Napoca, 2007
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. City guide, Cluj-Napoca, 2007
  • Acta Terrae Septemcastriensis, nr. I, 2002

Note

  1. Ghinea, D., p. 440

Legături externe