Cluj-Napoca
de la Enciclopedia României
| Municipiul Cluj-Napoca Judeţul Cluj (CJ) |
 |
 | |
| Localităţi componente |
|---|
 | |
|---|---|
| Atestare | 1173 |
| Suprafaţă | 179.5 km² |
| Populaţie | 310243 locuitori (2007) |
| Densitate | 1771 loc/km² |
| Altitudine medie | 360 metri n. m. |
| Primar | Sorin Apostu |
| Pagină web | Site oficial al municipiului |
|
Index municipii în judeţul Cluj |
|---|
Câmpia Turzii |
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Cluj-Napoca un municipiu situat în partea central-nord-vestică a României, în centrul Transilvaniei şi în nord-vestul Podişului Transilvaniei. Reşedinţă a judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, oraşul este înconjurat de Dealurile Clujului şi Feleacului şi se află pe cursul mijlociu al râului Someşul Mic. Denumirea de Cluj a fost menţionată pentru prima oară în anul 1275. Mai târziu a fost atestată în documente şi în varianta latină Claudiopolis.
Cuprins |
Caracteristici geografice
Aşezare
Pe harta lumii municipiul Cluj-Napoca se află în poziţie central-europeană, fiind situat în partea de nord-vest a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, la 330-340 m altitudine. Trei unităţi fizico-geografice distincte au aici o zonă de contact: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Cluj-Napoca este situat la aceeaşi latitudine cu oraşele Geneva din Elveţia şi cu Lyon din Franţa. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic, unul dintre râurile importante ale României. Dealurile care îl străjuiesc sunt în mare parte împădurite sau plantate cu pomi fructiferi şi sunt cuprinse între 500 m şi 832 m: Dealul Feleacului - 739m, Peana 832 m, Săvădisla - 759 m, Dealul Hoia - 507 m.
Climă
Nu există oscilaţii mari de temperatură, iar trecerea de la iarnă la primăvară are loc în a doua parte a lunii aprilie. Verile se aseamănă cu cele din Europa Centrală, iar toamnele se prelungesc până în luna noiembrie. Iernile sunt blânde, lipsite de viscole şi de zăpezi abundente. Precipitaţiile medii multianuale se situează în jurul valorii de 663 mm.
Suprafaţă
Teritoriul administrativ al municipiului se întinde pe o suprafaţă de 179,5 km². Au fost create condiţii pentru extinderea construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor urbane prin includerea în intravilan a unor suprafeţe din zonele Făget-Becaş, Sopor-Borhanci-Someşeni, Hoia şi Dâmbu Rotund.
Demografie
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 317.953 de locuitori, cu o tendinţă negativă, iar densitatea populaţiei de 1771,3 locuitori/km². Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2007 Cluj-Napoca avea o populaţie de 310.243 locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din România după Bucureşti şi Iaşi. Din totalul populaţiei 79,39% sunt români.
Istorie
Oraşul este situat pe locul aşezării antice Napuca pe care romanii au ridicat-o în 124 d.C. la rangul de municipium („Municipium Aelium Hadrianum Napoca”) cu ocazia vizitei făcute de împăratul Hadrian (24 ianuarie 76 –10 iulie 138) în Dacia şi i-au dat numele de Napoca.
În 129, Hadrian a împărţit Dacia în Dacia Superior şi Dacia Inferior, prima cuprinzând Transilvania, iar cea de-a doua Oltenia. Împăratul roman Marcus Aurelius a împărţit provincia Dacia în trei regiuni administrative: Porolissensis, cu capitala la Porolissum, Apulensis cu capitala la Apulum şi Malvensis cu capitala la Malva. Procuratorul provinciei romane Dacia Porolissensis şi-a stabilit pentru un timp reşedinţa la Napoca, perioadă în care provincia a căpătat o ascensiune şi o prosperitate deosebite. Marcus Aurelius a fost şi cel care a ridicat aşezarea la rangul de colonia („Colonia Aurelia Napoca”).
Napoca a cunoscut o dezvoltare însemnată în timpul stăpânirii romane datorită situării strategice pe drumul roman de la Apulum la Porolissum.
Clujul a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1173[1], cu numele de Clus, iar apoi cu numele de Castrum Clus (1175) sau Castrenses de Clus (1213). Clus derivă de la cuvântul latin clivus care înseamnă deal, colină.
Obiective turistice
- Biserici
- Catedrala Ortodoxă
- Biserica Bob
- Biserica Calvaria
- Biserica cu Cocoş
- Biserica Evanghelică-Luterană
- Biserica Franciscană
- Biserica Ortodoxă din Deal
- Biserica Piariştilor
- Biserica Reformată
- Biserica Sf. Petru şi Pavel
- Biserica Sfântul Mihail
- Biserica Unitariană
- Monumente şi clădiri
- Palatul Szeky
- Casa şi Statuia lui Matei Corvin
- Palatul Bánffy
- Teatrul Naţional şi Opera Română
- Bastionul Croitorilor
- Muzee
- Muzeul de Artă
- Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei
- Muzeul Satului
- Casa memorială Emil Isac.
- Alte zone
- Bulevardul Eroilor
- Bulevardul Regele Ferdinand
- Piaţa Unirii
- Centrul istoric al oraşului
- Grădina Botanică
- Parcul Central
- Cetăţuia
- Cimitirul Hajongard
 Catedrala Ortodoxă |
 Casa de cultură a studenţilor |
 Monumentul memorandiştilor |
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Cluj-Napoca municipiu cu vocaţie epuropeană, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-99278-5-8
Bibliografie suplimentară
- Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul, 1957
- Ştefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1969
- Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, Editura pentru Turism, 1973
- Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
- Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
- Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
- Cluj-Napoca = Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004
- Lukacs Jozsef, Povestea „oraşului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
- Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. Illustrated guide / Cluj-Napoca. Ghid ilustrat, Cluj-Napoca, 2007
- Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. City guide, Cluj-Napoca, 2007
