Paulina Cruceanu
de la Enciclopedia României
| Paulina Cruceanu | ||
 | ||
| Născută | 26 februarie 1865, Iaşi | |
| Decedată | 29 noiembrie 1921, Bucureşti | |
| Ocupaţie | farmacist | |
Paulina Cruceanu (n. 26 februarie 1865, Iaşi – d. 29 noiembrie 1921, Bucureşti). Prima femeie farmacist din România.
Biografie
Născută în familia de evrei, Grossman, a absolvit primele clase la gimnaziul „Ştefan cel Mare” din Iaşi şi, cu acordul scris al tatălui ei, începe practica farmaceutică la farmacia Minerva din Roman, trimiţând actele pentru înscriere Facultăţii de Medicină din Bucureşti. După terminarea practicii obligatorii de trei ani, în octombrie 1887, înaintează directorului Şcolii Superioare de Farmacie cererea de a fi examinată în vederea obţinerii titlului de asistentă de farmacie. În acelaşi an, la 7 noiembrie, după susţinerea examenului, primeşte certificatul de asistentă în farmacie. Între 1888 – 1891 studiază la Facultatea de Medicină din Bucureşti, primind dreptul de liberă practică de la Consiliul Sanitar Superior. Pe diploma de licenţă, eliberată în 1891, figura ca practicantă a religiei mozaice, fapt pentru care a returnat-o Universităţii în vederea obţinerii alteia noi.
După o perioadă în care activează ca învăţătoare, primeşte dreptul de a profesa ca farmacist la Spitalul Otetelis din Vâlcea. În 1904 este transferată la Spitalul rural Cocioc din Ilfov, în 1905, la farmacia Spitalului Fierbinţi din acelaşi judeţ, apoi la farmacia Spitalului rural „Anton Cincu” din Nicoreşti, Tecuci. Cu sprijinul profesorului Alexandru Obregia, Paulina Cruceanu este numită, în 1917, şefa Depozitului de medicamente din Iaşi, funcţie deţinută până în 1920. Anul următor, moment în care războiul s-a încheiat, i se încredinţează inventarierea şi transportul acestui depozit la Bucureşti. În 1921 obţine, în urma unei cereri, concesiunea pentru deschiderea unei farmacii în oraşul Lugoj din Caraş-Severin, dar visul de a avea propria farmacie este curmat brusc de un accident. La 27 noiembrie alunecă sub roţile unui tramvai tras de cai, care i-a retezat ambele picioare. Peste două zile a decedat la Spitalul Colţea din Bucureşti, în ziua în care „Monitorul Oficial” publica decretul ce-i acorda concesiunea mult dorită. A fost înmormântată la Cimitirul „Reînvierea” din Capitală.
Bibliografie
- George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009