Petre Vasiliu-Năsturel

Petre Ştefan Vasiliu-Năsturel
Născut		7 aprilie 1854, Bucureşti
Decedat		4 august 1920
Ocupaţie		militar, publicist, istoric, heraldist

Petre Ştefan Vasiliu-Năsturel (n. 7 aprilie 1854, Bucureşti - d. 4 august 1920) a fost un general de artilerie, publicist, istoric şi heraldist român, profesor de artilerie la Şcoala de poduri şi şosele.

Studiile

După terminarea liceului în 1872 a fost elev al şcolii militare din Fontainebleau, pe care a absolvit-o doi ani mai târziu, fiind primul pe listă. Între 1890 şi 1892 a urmat cursurile Şcolii speciale de artilerie din Bruxelles.

Cariera militară

Semnătura autografă a lui P. V. Năsturel

A fost înaintat la gradul de sublocotenent pe 1 iulie 1874, apoi locotenent la 24 aprilie 1877, căpitan la 8 aprilie 1881, maior la 1 aprilie 1887, locotenent-colonel la 1 decembrie 1891 şi colonel la 10 mai 1895. Pe 10 mai 1904 a fost avansat la gradul de general de brigadă, iar la 1 aprilie 1913 la cel de general de divizie.

A deţinut următoarele funcţii militare:

• comandant de pluton în Regimentele 1 şi 2 artilerie (1874-1877)
• profesor la Şcoala militară de artilerie şi geniu (1882-1883)
• comandant de baterie în Regimentul 2 şi 6 artilerie (1883-1885)
• subdirector la Arsenalul Armatei (1885-1890)
• comandant al Şcolii militare de artilerie şi geniu (1892-1893)
• comandant al Pirotehniei Armatei (1893-1894)
• comandant al Regimentului 1 Artilerie de Cetate (1895)
• comandant al Regimentului 2 Artilerie de Cetate (1898).
• profesor la Şcoala de poduri şi şosele
• comandant al artileriei Corpului 2 Armată
• comandant al Brigăzii 3 artilerie
• comandant al Diviziei 6 infanterie
• comandant al Diviziei 2 infanterie
• comandant al Regiunii întărite Focşani-Nămoloasa-Galaţi (lângă Cobadin) (1914)

Participarea la Războiul pentru Independenţă

În timpul Războiului pentru Independenţă a participat la luptele de la Griviţa şi Plevna, ca locotenent în Regimentul 2 artilerie. A contribuit semnificativ la organizarea apărării române pe Siret.

Decoraţii şi medalii

A fost decorat cu Medalia Virtutea militară în timp de război clasa I (ianuarie 1878), Ordinul Steaua României pe timp de pace (martie 1911), Ordinul Coroana României (februarie 1912), Medalia Bene merenti (ianuarie 1896), Crucea Trecerii Dunării (1878), Medalia Apărătorilor Independenţei (1878) şi Răsplata Muncii (ianuarie 1908). A primit şi ordine străine, cum ar fi Ordinul Sf. Stanislas, clasa a III-a cu spade (Rusia), Ordinul Takovo, în grad de mare ofiţer (Serbia) ş.a.

Contribuţiile în domeniul heraldicii şi a vexilologiei

Lucrările din domeniul heraldicii ale generalului Năsturel au vădit o înaltă ţinută ştiinţifică şi au reliefat erudiţia autorului lor. De asemenea, Năsturel este unul dintre primii istorici români care s-a ocupat cu vexilologia şi vexilologia heraldică românească.

În prima sa lucrare de acest gen, intitulată Stema României, studiu critic din punct de vedere heraldic (1892), autorul tratează despre începuturile şi semnificaţia stemelor, după care realizează un prim vocabular românesc de heraldică. Lucrarea continuă cu o istorie aprofundată a stemelor Moldovei şi a Ţării Româneşti şi se încheie cu tratarea armelor, steagurilor şi însemnelor Principatelor Unite şi ale României.

Într-un studiu intitulat Marca ţării pe peceţi, clădiri şi monete şi publicat în mai multe numere ale revistei Albina (1901/1902), Năsturel critică folosirea eronată sau abuzivă a stemei României de către autorităţi, cât şi greşelile de reprezentare ale acesteia pe edificii sau monede naţionale.

În 1903, Năsturel publică o lucrare de referinţă a vexilologiei româneşti, Steagul, stema română, însemnele domneşti, trofee. În aceasta cataloghează şi descrie amănunţit, între altele, toate steagurile oficiale româneşti care au existat până în momentul publicării. Cartea este bogat ilustrată cu reproduceri color ale steagurilor şi stemelor.

În afara cercetării stemelor de stat ale României, Năsturel s-a mai ocupat şi cu redactarea altor studii legate de stema Cantacuzinilor, de Nova plantatio de pe sigiliile domneşti, de mobilele heraldice din stemele princiare aflate pe monedele din Ţara Românească şi de stema Sfântului Imperiu Romano-German.

Terminologia heraldică instituită şi folosită în cadrul acestor lucrări va fi adoptată de către toţi heraldiştii care îi vor urma generalului P. V. Năsturel.

P. V. Năsturel a fost membru al societăţii heraldice Adler din Viena.

Alte contribuţii

A fondat Revista artileriei, în perioada 1889-1912 fiind redactor, respectiv redactor-şef al acesteia.

A redactat numeroase cursuri pentru pregătirea elevilor şi ofiţerilor de artilerie şi a scris foarte multe articole privind descrierea armamentului de artilerie şi tragerile de artilerie şi infanterie.

A elaborat "Istoricul Pirotehniei" în anul 1893.

A militat pentru trecerea la calendarul gregorian.

Opera

Pagina de titlu a cărţii Eraldica în faţa P. S. S. Episcopului Ghenadie alu Romnicului-Noulu Severinu (1895)

• Guerre d'Orient 1877-1878: Operations de l'armée roumaine pandant la guerre de l'Indépendance: journal d'un officier (Paris 1880);
• Curs de balistică esterioară şi stabilirea tablelor de tragere (Buc. 1885);
• Curs elementar de artilerie. Vol I (1886), vol II (1887);
• Descrierea amănunţită a turelelor cu eclipsă de 37 mm. Md. 1887 (Magdeburg-Buckau 1888);
• Descrierea amănunţită a turelelor cu eclipsă de 53 mm. Md 1887 (Buc. 1889);
• Descrierea tunurilor, afetelor şi muniţiunilor de 150 mm. Md 1887 (Buc. 1889);
• Curs de artilerie (1889, cu Ştefan Constantinescu);
• Crucişătorul „Elisabeta” (1889);
• Pulberi de rezbel. Diferiţi explosivi şi balistica interioară (1889);
• Descrierea amănunţită a turelelor cu eclipsă de 120 mm şi a localurilor cuirasate a mortierelor sferice din bateria-tip Schumann (1891);
• Jubileul de 25 de ani de domnie a M. S. Regelui Carol I. Stema României (1891);
• Stema României (1892);
• Istoricul Pirotehniei armatei (1893-4);
• Curs elementar de artilerie, armele portative (1893);
• Eraldica în faţa P. S. S. Episcopului Ghenadie alu Romnicului-Noulu Severinu (1895);
• Descrierea materialului de coastă (1896);
• Steagul şi stema României, în "Albina" (1900/1901);
• Noua Pascalie (1901);
• Medaliile şi decoraţiunile române: descrierea şi portul lor de către civili, militari, clerici, magistraţi şi doamne; Eticheta decoraţiunilor, penalităţi; Coroana de oţel a României (1901);
• Marca ţării pe peceţi, clădiri şi monede, în "Albina" (1901/1902);
• Steagul, stema română, însemnele domneşti, trofee (1903);
• Manuscris român din secolul XVII (1904);
• Unificarea calendarelor şi noua pascalie (1901);
• Vieaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf: manuscris român din secolul XVII / trad. din lb. elenă la anul 1648 de Udrişte Năsturel de Fierăşti al doilea logofăt ; tipărită pentru prima oară de generalul P. V. Năsturel (1904);
• Ordin general de concentrare (Craiova, 1905);
• Biserica Stavropoleos (Bucureşti, 1906);
• Neamul boierilor Pârşcoveni şi încuscrirea lor cu Cantacuzinii din ramura Marelui Spătar Drăghici Măgureanul (1906);
• O scrisoare a lui V. Alecsandri (1906);
• Neamul boierilor Cantacuzini din ramura lui Şerban Voevod (1908);
• Contribuţiuni la istoria artilerie române (1910);
• Luptele dela Ogretin şi Teişani din zilele de 13 şi 14 septemvrie 1602 (7111) (1910);
• Operaţiunile Diviziei II (1911);
• Fortificaţiunea cuirasată (1913);
• Metodă istorică a domnului Iorga (1913);
• Principatul de Wied şi schiţa genealogică a Casei princiare, urmată de Armele familiei (1913);
• «Nova Plantatio» şi Regii României, moştenitori ai împăratului Bizanţului (1914);
• Interpretarea mobilelor eraldice de pe monetele Ţării Româneşti (1914);
• Armele Sfântului Imperiu Roman (1915 - 1922).

Bibliografie

• Predescu, Lucian - Enciclopedia Cugetarea, Bucureşti, 1940 (ediţia a II-a, 1999).
• Cernovodeanu, Dan - Ştiinţa şi arta heraldică în România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
• Petcu, Melania - Activitatea generalului Petre Vasiliu Năsturel, în „Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară”, nr. 2-3/1969-1970.
• Anuarul Armatei Române, Bucureşti, 1914.
• Armata Română marelui ei Căpitan, 10 maiu 1902, Editura Socec, Bucureşti, 1902.
• *** - 165 ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, 2008