Anul:1918

←

1900 | 1901 | 1902 | 1903 | 1904 | 1905 | 1906 | 1907 | 1908 | 1909 | 1910 | 1911 | 1912 | 1913 | 1914 | 1915 | 1916 | 1917 | 1918 | 1919 | 1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963 | 1964 | 1965 | 1966 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1976 | 1977 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999

→

S-a întâmplat în România, în anul 1918, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 97 ani.

Evenimente

• 4 ianuarie/17 ianuarie: Apare la Paris, sub conducerea lui Paul Brătăşanu, primul număr din ziarul săptămânal La Roumanie, organ al revendicărilor româneşti (până la 11 iunie 1919).
• 26 ianuarie/8 februarie: Demisionează guvernul I.I.C. Brătianu-Take Ionescu.
• 28 ianuarie/10 februarie: Forţată de ieşirea din război a aliatului rus, România este obligată să solicite armistiţiu Puterilor Centrale.
• 29 ianuarie/11 februarie: În vederea semnării păcii cu Puterile Centrale se formează un nou guvern, condus de generalul Alexandru Averescu.
• 11 februarie/24 februarie: Plenipotenţiarii germani înmânează celor români condiţiile viitoarei păci, deosebit de oneroase pentru România.
• 20 februarie/5 martie: România semnează la Focşani protocolul de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale.
• 5 martie/18 martie: Se formează un guvern conservator condus de germanofilul Alexandru Marghiloman.
• 5 martie/18 martie: Se semnează la Buftea Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia vor începe la Bucureşti la 9 martie-22 martie tratativele în vederea încheierii păcii.
• 27 martie/9 aprilie: Sfatul Ţării din Basarabia declară cu unanimitate de voturi Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România.

Delegaţi prezenţi la întrevederile pentru încheierea Păcii de la Bucureşti

• aprilie: Se deschide la Iaşi prima expoziţie a grupării Arta română, a cărei expoziţii vor continua anual la Bucureşti până în anul 1924.
• 3 aprilie/16 aprilie: Se formează la Iaşi partidul Liga poporului, condus de generalul Alexandru Averescu. În aprilie 1920 îşi va schimba numele în Partidul Poporului.
• 17 aprilie/30 aprilie: Se înfiinţează la Paris, sub conducerea iniţială a lui Traian Vuia, "Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina", militând pentru unirea Transilvaniei cu România.
• 24 aprilie/7 mai: Se semnează Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România şi Puterile Centrale, României fiindu-i impuse condiţii deosebit de dure.
• 22 iunie/5 iulie: Se înfiinţează la Washington, la iniţiativa lui Vasile Stoica, "Liga socială română" cu scopul de a face propagandă revendicărilor româneşti.
• 6 iulie/19 iulie: Se constituie în Italia, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, "Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina" cu scopul de organiza din prizonierii românii foşti combatanţi austro-ungari, regimente care să lupte pe frontul italian alături de armata italiană.
• 8 iulie: Instituirea Medaliei „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918“.
• 24 august/6 septembrie: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române sub preşedinţia lui Take Ionescu, acest organ fiind practic guvernul din exil al României. Primeşte recunoaşterea guvernului american, francez, englez şi italian.
• 29 septembrie/12 octombrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind declararea ruperii Transilvaniei de Ungaria recunoaşterea partidului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.
• 3 octombrie/16 octombrie: Corpul voluntarilor transilvăneni şi bucovineni dă o declaraţie de răspuns la manifestul împăratului Carol I de Habsburg prin care proclamă dezlipirea ţinuturilor româneşti de la Austro-Ungaria şi alipirea lor la România. Manifestul împăratului declarase că Transilvania rămâne unită cu Ungaria.
• 5 octombrie/18 octombrie: Deputatul Alexandru Vaida-Voivod, reprezentant al Partidului Naţional Român, citeşte în parlamentul ungar declaraţia Comitetului Executiv al partidului prin care românii ardeleni îşi afirmă dreptul la viaţă naţională integrală.
• 6 octombrie/19 octombrie: Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria răspunde manifestului împăratului Carol I de Habsburg, pe care îl contestă şi cere unirea tuturor teritoriilor locuite de români la România.
• 14 octombrie/27 octombrie: Se constituie Consiliul Naţional Român din Bucovina sub conducerea lui Iancu Flondor şi se formulează dorinţa unirii Bucovinei cu România.
• 18 octombrie/31 octombrie: Se constituie Consiliul Naţional Român Central, ulterior numit şi Marele Sfat al Naţiunii Române, ca organ suprem ce reprezenta voinţa şi interesele tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, în vederea Unirii cu Patria-Mamă.
• 18 octombrie/31 octombrie: Se înfiinţează Societatea simfonică "George Enescu" din Iaşi.
• 24 octombrie/6 noiembrie: Guvernul Marghiloman demisionează şi se constituie un nou guvern sub conducerea generalului Constantin Coandă.
• 27 octombrie/9 noiembrie: Guvernul român adresează trupelor inamice un ultimatul prin care li se solicită să părăsească teritoriul României.
• 28 octombrie/10 noiembrie-29 octombrie/11 noiembrie: Trupele franceze forţează Dunărea pe la Giurgiu; trupele germane încep retragerea spre Transilvania.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918

• 5 noiembrie/18 noiembrie: Consiliul Naţional Român Central, prin Marele Sfat Naţional din Transilvania, emite manifestul Către popoarele lumii prin care afirmă în faţa opiniei publice mondiale dorinţa de a se uni cu România.
• 7 noiembrie/20 noiembrie: Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia.
• 23 noiembrie: Aviatorul Vasile Niculescu, decolat de la Bacău, aterizează pe Câmpia Libertăţii din Blaj, aducând importante documente legate de Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România.
• 15 noiembrie/28 noiembrie: Consiliul Naţional Român din din Bucovina hotărăşte unirea Bucovinei cu România.
• 18 noiembrie/1 decembrie: Se decretează în cetatea de la Alba Iulia Marea Unire, prin care românii din Ardeal îşi exprimă dorinţa fermă de a se uni cu fraţii lor de peste munţi.

Naşteri

• 26 ianuarie: Nicolae Ceauşescu - preşedinte la Republicii Socialiste România (d. 1989).

Decese

• Petre Gigurtu - general (n. 1846).
• 21 mai: Ştefan Ionescu-Valbudea - sculptor.
• 13 iunie: Moare la Alba Iulia memorandistul Rubin Patiţia, înflăcărat luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Austro-ungar.
• 14 octombrie: Vasile Mangra - teolog, mitropolit al Transilvaniei, istoric, membru al Academiei Române.
• 20 octombrie: Constantin Giurescu, istoric, membru al Academiei Române (n. 1875).