Bobda

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Bobda

Comuna Cenei
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Biserica Bobda2.jpg
Atestare 1266
Populaţie 855 locuitori
Cod poştal 307101

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Bobda este un sat în judeţul Timiş. Face parte din comuna Cenei şi are o populaţie de 855 locuitori (2002).

Localizare

Bobda se situează la circa 20 km vest de municipiul Timişoara şi este străbătută de râul Bega Veche. Este traversată de drumul comunal 254, prin intermediul căruia se leagă de Cenei şi drumul DN59B la 3 km sud-vest. În direcţie opusă se leagă de Beregsău Mic la 3 km nord şi mai departe, la 7km, de DN59A care vine de la Jimbolia şi duce până la Timişoara. Distanţa de la Bobda până la Timişoara pe acest drum este de 25 km. A doua variantă de legătură are circa 24 de km, pe drumul judeţean DJ591 care porneşte la sud-est, trece prin localitatea vecină Sânmihaiu German (la 8km) şi intră în Timişoara prin zona de sud.

Istorie

Biserica din Bobda, fost mausoleu al grofilor Csavossy şi biserică romano-catolică, astăzi părăsită

Localitatea este amintită pentru prima dată în secolul XIII, sub denumirea de Pabd. A aparţinut lui Ioan de Meca, Imre Docy, familiei Peto şi pe rând, mai multor mari proprietari (grofi). Ultimul dintre aceştia a fost baronul Iuliu Csavossy, căruia i-a fost expropriată mare parte din avere şi împărţită locuitorilor din Bobda. În urma luptelor din 1695, Bobda a fost aproape complet distrusă. Reconstrucţia a avut loc după canoanele austriece, cu străzi drepte, perpendiculare şi case aranjate şi ordonate de-a lungul drumurilor. În secolul XIX, cea mai importantă familie la Bobda continua să fie Csavossy. Baronul Gyula Csavossy a construit aici un castel cu 42 de camere, parcuri, diverse acareturi şi herghelii. Peste drum de castel Csavossy a ridicat un mausoleu care imita bazilica din oraşul ungar Esztergom. Baronul s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1911. El şi cu familia au fost depuşi în criptele de dedesubtul mausoleului. Totuşi, datorită dimensiunilor, mausoleul a început cu timpul să fie folosit ca lăcaş de cult romano-catolic. Decăderea Csavaossy-lor a dus la vânzarea proprietăţilor, în special al castelului. Acesta a fost demolat şi vândut cărămidă cu cărămidă, atunci când noul proprietar nu a putut să-şi achite datoriile la bancă.

După cel de-Al Doilea Război Mondial mausoleul-biserică a fost profanat de însuşi primarul comunei, fapt pentru care a fost condamnat la 2 ani de închisoare. În 1950 Bobda a trecut sub administrarea comunei Cenei. Între 1951-1956, din Bobda au fost deportate în Bărăgan 60 de persoane[1].

Populaţia

Recensământul Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Sârbi Alte etnii
1880 1.275 759 403 109 3 1
1900 1.338 782 413 134 3 6
1930 1.139 876 183 52 11 16
1977 951 864 52 21 4 10
1992 931 885 18 10 6 12

Personalităţi locale

Bibliografie

  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportaţii în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timişoara, 2001 ISBN 973-585-424-4

Legături externe