Portal:Geografie

Articole noi Valea Urii, Gheţarul de la Vârtop, Peştera Popovăţ Peştera Moanei, Peştera Ponoraş, Peştera cu Apă din Valea Leşului, Peştera de la Faţa Apei, Peştera cu apă de la Bulz, Peştera Ungurului, Peştera Micula, Peştera Urşilor, Peştera Vântului Mediul rural Valea Hârtibaciului, Vulcanii noroioşi, Bărăgan, Lacu Roşu Principalele lacuri naturale, Principalele lacuri antropice, Principalele cursuri de apă Categorii Geografie Ape Lacuri Munţi Podişuri Câmpii Depresiuni Peşteri Vârfuri montane Imagini <choose> <option> Ada Kaleh </option> <option> Ada Kaleh </option> <option> Ada Kaleh </option> <option> Fișier:Ada Kaleh4.jpg Ada Kaleh </option> </choose>   Articol în prim plan <choose> <option> Lacu Roşu (numit şi Ghilcoş, sau Ucigaşul) este un lac de baraj natural pe valea râului Bicaz, în zona izvoarelor acestuia, în apropiere de Cheile Bicazului. Este unicul lac de baraj natural din România. S-a format în anul 1837, atunci când, o porţiune din muntele Ghilcoş s-a surpat şi a blocat cursul natural al râului. În consecinţă, s-a format un lac natural. Pe malul lacului s-a dezvoltat staţiunea balneo-climaterică Lacul Roşu, subordonată oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita. Denumirea de „Lacu Roşu” derivă de la argilele bogate în oxizi de fier, aduse de Pârâul Roşu şi depozitate în lac. Totodată, rocile masivului Suhard sunt şi ele de culoare roşie, motiv pentru care reflecţia acestuia în apa lacului sporeşte efectul vizual al culorii roşie. Citiţi întreg articolul: Lacu Roşu </option> <option> Vulcanii noroioşi de la Berca Termenul de vulcan noroios defineşte o erupţie lentă sau bruscă de noroi, însoţită de gaze sau chiar de petrol. Vulcanii noroioşi se deosebesc de vulcanii propriu zişi, ei putând lua naştere datorită erupţiei gazelor naturale, a mişcărilor seismice sau chiar a emanaţiilor postvulcanice. În anul 1867, francezul H. Cognand observa aceste erupţii pentru prima dată cu ocazia unor prospecţiuni petroliere în satul Berca din judeţul Buzău. Grigore Cobălcescu i-a descris în 1883, iar mai târziu Grigore Ştefănescu în 1890 şi Mircea Peaha care a întocmit o lucrare de sinteză în 1965. Vulcanii noroioşi din Subcarpaţii Buzăului se datorează emanaţiilor de gaze din zonele cutate şi faliate ce aduc noroi la suprafaţă. Citiţi întreg articolul: Vulcanii noroioşi </option> </choose> Ştiaţi că? Portal:Geografie/Ştiaţi că Articole prioritare Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali, Carpaţii Orientali, Carpaţii de Curbură Munţii Apuseni, Munţii Bucegi, Munţii Carpaţi, Munţii Ciucaş, Munţii Călimani, Munţii Făgăraş, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Leaota, Masivul Ghiţu, Munţii Dobrogei, Munţii Parâng, Munţii Piatra Craiului, Munţii Retezat, Munţii Rodnei, Munţii Suhard Delta Dunării Dunăre, Râul Tisa, Râul Prut, Râul Mureş, Râul Siret, Râul Olt Râul Someş, Râul Ialomiţa, Râul Argeş, Râul Timiş, Râul Jiu, Râul Jijia, Râul Buzău, Râul Bistriţa, Râul Dâmboviţa, Râul Bega Râul Târnava, Râul Vedea, Râul Târnava Mare, Râul Bârlad, Râul Moldova, Râul Târnava Mică, Râul Prahova,Râul Olteţ, Râul Suceava, Râul Arieş, Râul Trotuş, Râul Neajlov, Râul Crasna, Râul Bârzava, Râul Nera,Râul Motru, Râul Barcău, Râul Gilort, Râul Lăpuş, Râul Bahlui, Râul Cibin