Comuna Variaş
de la Enciclopedia României
| Comuna Variaş Judeţul Timiş (TM) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Variaş, Gelu, Sânpetru Mic |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 6106 locuitori (2010) |
| Primar | Vasile Horj (PDL) |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Variaş este situată în partea de est a Câmpiei Mureşului, în zona de contact a Câmpiei Vingăi, pe râul Sicsa.
Cuprins
Administraţie
Comuna Variaş are în componenţă trei sate: Variaş, satul care este şi reşedinţa comunei, Gelu şi Sânpetru Mic.
Demografie
<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Variaş" ymin=1000 ymax=8500 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,7479 1890,8002 1900,7891 1910,6968 1920,6865 1930,6687 1941,7063 1956,7094 1966,6800 1977,6660 1992,6059 1998,5808 2002,6117 2007,6061 2009,6096 2010,6106 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Variaş era de 6117 locuitori[1], dintre care 4128 erau etnici români, 583 etnici maghiari, 274 etnici romi, 263 etnici ucraineni, 55 etnici germani, 789 etnici sârbi, 10 etnici slovaci şi 15 etnici de alte etnii.
Obiective turistice
- Biserica sârbească cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (1746) din satul Gelu
Stema comunei
Stema oficială a comunei Variaş a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 366/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp roşu, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga şi în vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află câte o liră şi două pene, toate de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un porumb, flancat de două spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Capul de înger reprezintă sigiliul localităţii din perioada anilor 1779-1786. Penele fac referire la patrimoniul cultural, la scriitorii născuţi în localitate, precum şi la Cenaclul "Ana Blandiana". Lira simbolizează cultura în domeniul muzical a locuitorilor din comună. Porumbul şi spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de plante simbolizează numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]