Lacul Ştiucilor

Lacul Ştiucilor
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
Corcodel mic (Tachybaptus rificollis)
Informaţii generale
Poziţie	Judeţul Cluj
Oraş apropiat	Gherla
Coordonate	46° 58‘ 12“ N 23° 53‘ 56” N
Suprafaţă	26 ha
Înfiinţare	1966, declarat în 2000
Administrator	Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi	Arii protejate în judeţul Cluj

Lacul Știucilor este o rezervație naturală de tip avifaunistic, situat în judeţul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Fizeşu Gherlii.

Localizare

Aria naturală se află în partea nord-estică a judeţului Cluj (în Câmpia Fizeşului) şi cea vestică a satului Săcălaia, în locul numit Valea Bontului, lângă drumul judeţean (DJ109D) care leagă satul Sic de Nicula^[1].

Descriere

Rezervația naturală (înfiinţată în anul 1966^[2]) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[3] și se întinde pe o suprafață de 26 hectare^[4].

Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu ştiucă, o specie de pește teleostean^[5]) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf.

Rezervația găzduiește atât specii de păsări acvatice clocitoare, printre care: buhai de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic (Tachybaptus rificollis), lișiță (Fulica atra), presură (o specie din familia Emberizidae); cât și specii de pasaj: stârc cenușiu (Ardea cinerea), nagâţ (Vanellus vanellus) sau cufundarul polar (Gavia arctica).

Obiective turistice

În vecinătatea rezervaţiei naturale se află mai multe obiective de interes turistic, astfel:

Biserica Reformată-Calvină din secolul al XVII-lea, cu tavan casetat, pictat în 1752
Biserica de lemn din satul Nicula, construcţie secolul al XVII-lea (1701). A fost adusă din satul Fânaţe, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1829), din satul Bonţ

Note şi referinţe

↑ ProtectedPlanet.net - Lacul Știucilor - delimitarea ariei protejate, accesat la 28 mai 2013
↑ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Ştiucilor - Rezervaţie naturală; accesat la 28 mai 2013
↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 28 mai 2013
↑ Apmcj.anpm.ro - Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj; accesat la 28 mai 2013
↑ Teleosteenii (grupă de peşti din care fac parte somnul, știuca şi crapul) aparţin unei subspecii de pești cu coloana vertebrală şi craniul complet osoase şi corpul acoperit cu solzi osoși și coadă împărțită în două părti egale

Rezervaţii naturale în judeţul Cluj

Cariera Corabia¹ • Cheile Baciului • Cheile Turenilor • Cheile Turzii • Dealul cu fluturi • Fânaţele Clujului • Fânaţele Suatu I şi II • Făgetul Clujului • Gipsurile de la Leghia¹ • Lacul Ştiucilor • Locul fosilifer Coruş¹ • Molhaşul Mare de la Izbuc • Pădurea Ciuaşului • Pârâul Dumbrava • Peştera Vârfuraşu¹ • Peştera Mare de pe Valea Firei¹ • Peştera din Piatra Ponorului¹ • Rezervaţia de orbeţi de la Apahida • Sărăturile şi Ocna Veche • Stufărişurile de la Sic • Valea Legiilor • Valea Morilor

¹ Rezervaţie naturală declarată monument al naturii

[1] ProtectedPlanet.net - Lacul Știucilor - delimitarea ariei protejate, accesat la 28 mai 2013

[2] Eunis.eea.europa.eu - Lacul Ştiucilor - Rezervaţie naturală; accesat la 28 mai 2013

[3] Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 28 mai 2013

[4] Apmcj.anpm.ro - Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj; accesat la 28 mai 2013

[5] Teleosteenii (grupă de peşti din care fac parte somnul, știuca şi crapul) aparţin unei subspecii de pești cu coloana vertebrală şi craniul complet osoase şi corpul acoperit cu solzi osoși și coadă împărțită în două părti egale

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

Căutare

Navigare