Rudna
de la Enciclopedia României
| Satul Rudna |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1333 |
| Populaţie | 742 locuitori |
| Cod poştal | 307228 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Rudna este un sat în judeţul Timiş, comuna Giulvăz. Are o populaţie de 742 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, pe malul drept al râului Timiş, la 40 km sud de municipiul Timişoara. Se învecinează la nord cu Giulvăz, la nord-est cu Macedonia, la sud cu Crai Nou şi Gad, iar la vest cu Foeni.
Istorie
Prima atestare documentară a Rudnei datează din 1333, cu numele Ruda. La recensământul austriac din 1717 apare cu 30 de case. Pe harta militară din 1761 apare ca fiind locuită cu sârbi. În 1783 se aşează aici germani, dar numărul lor nu a fost suficient de ridicat pentru a determina o schimbare majoră în componenţa etnică a satului. În secolul XIX Rudna se afla în proprietatea familiei Nicolici (Nikolics), de numele căreia se leagă istoria localităţii. De altfel, la Rudna s-a născut baronul Nicolici care fost un timp guvernator al Bosniei. Conacul familiei Nicolici care datează din secolul XIX există şi astăzi şi este monument istoric.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Rudna avea 742 locuitori, din care 452 români, 171 sârbi, 88 romi, 17 maghiari, 10 germani, 2 bulgari şi 2 ucraineni.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2200 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,1163 1890,1288 1900,1622 1910,1728 1920,1523 1930,2144 1941,1365 1956,1179 1966,1034 1977,976 1992,656 2002,742 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Monografii
- Jurca, Teodor, Vatră veche - Vatră nouă. Rudna - Crai Nou. Oameni şi locuri, Editura Eurostampa, Timişoara, 2002 ISBN 973-687-063-4