Macedonia (Timiş)
de la Enciclopedia României
| Satul Macedonia |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1332 |
| Populaţie | 486 locuitori (2011) |
| Cod poştal | 307114 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Macedonia este un sat în judeţul Timiş şi aparţine din punct de vedere administrativ de oraşul Ciacova. Are o populaţie de 486 locuitori (2011).
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, la 8 km vest de oraşul Ciacova, în imediata apropiere a râului Timiş. Se învecinează cu Cebza la nord, Petroman la nord-est, Ciacova la est, Ghilad la sud-est, Dolaţ la sud, Rudna la sud-vest şi Giulvăz la nord-vest.
Istorie
Macedonia este o veche aşezare românească, atestată pentru prima dată la 1332, în evidenţele de dijmă papale. Istoricul Ioan Lotreanu susţine că a fost întemeiată de familia Maczedonia încă din timpul domniei lui Arpad[1]. Nicolae Ilieşu (1921) relevă faptul că geograful din Ravenna vorbeşte despre cetatea Macedonia încă din secolul VII. O cetate a existat aici, după cum o atestă un document din secolul XV[2].
Un document din 1466 arată că localitatea Macedonia avea 50 de case şi era deţinută de Ladislau Doczy. În secolele XV-XVI numele satului apare menţionat în diferite documente. S-a păstrat ca sat românesc în toate perioadele.
În 1779 localitatea este alipită judeţului Torontal, de care a aparţinut până la sfârşitul primului război mondial, când judeţele Torontal şi Timiş au fost unite. În 1813 a fost construită biserica ortodoxă.
În istoria localităţii a rămas întipărit anul 1887, când o inundaţie puternică a acoperit satul, pentru deplasarea oamenilor fiind folosite luntrile.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Macedonia avea 470 locuitori, din care 414 români, 50 ţigani, 3 maghiari, un german, un sârb şi o persoană de altă naţionalitate. Recensământul din 2011 a consemnat o uşoară creştere a numărului de locuitori, până la 486 suflete.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2011, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,767 1890,937 1900,1032 1910,1089 1920,911 1930,927 1941,912 1956,825 1966,733 1977,606 1992,462 2002,470 2011,486 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]