Teremia Mare

Satul Teremia Mare Comuna Teremia Mare Judeţul Timiş (TM)

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1256
Populaţie	2.480 locuitori
Cod poştal	307405

Index sate în judeţul Timiş
Sate în judeţul Timiş

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Teremia Mare este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 2.480 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în vestul judeţului Timiş, la frontiera cu Serbia, la 17 km sud de oraşul Sânnicolau Mare şi 24 km nord-vest de Jimbolia. Se învecinează la nord cu Nerău, la est cu Vizejdia, la sud-est cu Comloşu Mare, la sud cu Nakovo (Serbia), la vest cu Mokrin (Serbia) şi la nord-vest cu Teremia Mică.

Istorie

Prima atestare documentară a Teremia Mare datează din 1256, sub numele de Villa Therimthelwk.

Între 1769 şi 1770, localitatea este reîntemeiată prin colonizarea cu germani (şvabi) proveniţi din Alsacia şi Würtenbeg. A format colonie comună cu Teremia Mică, Comoloş şi Tomnatic. În 1770 sunt construite concomitent biserica catolică şi şcoala, iar în 1865, a fost înfiinţată societatea de muzică şi cânt. Germanii îi spuneau satului Marienfeld sau Grossteremin.

La 1785 a fost cumpărată de Cristofor Nako, iar la 1835 trece în proprietatea lui Ioan Nako.

În perioada interbelică făcea parte din plasa Comloşu Mare, judeţul Timiş-Torontal şi era localitate germană, cu foarte puţini români şi unguri.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, germanii încep să părăsească localitatea. Treptat, românii le iau locul. Imediat după revoluţia din 1989 are loc exodul masiv al germanilor, astfel încât Teremia Mare devine o localitate majoritar românească.

Populaţia

La recensământul din 2002, satul Teremia Mare avea 2.480 locuitori, din care 2.139 români, 207 maghiari, 58 germani, 54 romi, 10 ucraineni, 8 sârbi şi 4 bulgari.

Între 1880 - 2002, numărul locuitorilor şi a principalelor două etnii istorice (români şi germani) a evoluat astfel:

,total,români, germani

1880,2363,76,2246 1890,2721,56,2583 1900,2617,83,2469 1910,2807,47,2575 1920,3081,119,2852 1930,2927,72,2769 1941,3430,509,2772 1966,3000,967,1760 1977,2538,1105,1227 1992,2321,1828,142 2002,2480,2139,58 </lines>

Bibliografie

Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Căutare

Navigare