Timotei Cipariu
de la Enciclopedia României
| Timotei Cipariu | ||
| Născut | 21 februarie 1805, Pănade, judeţul Alba | |
| Decedat | 3 septembrie 1887, Blaj | |
| Ocupaţie | lingvist, filolog | |
| Membru fondator al Academiei Române | ||
| Ales | 22 aprilie 1866 | |
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, judeţul Alba - d. 3 septembrie 1887, Blaj), personalitate reprezentativă a culturii româneşti, revoluţionar paşoptist din Transilvania, filolog, lingvist. A fost membru fondator din 22 aprilie 1866 şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române din 31 august 1867 până în 18 august 1872.
Biografie
S-a născut la 21 februarie 1805 în satul Panade, lângă Blaj, judeţul Alba. A studiat la Blaj, iar din anul 1825 a fost pentru multe decenii profesor de filologie şi de teologie la gimnaziul din oraş. În 1827 a fost hirotonit preot. A ocupat diferite funcţii în ierarhia bisericească greco-catolică şi a condus tipografia seminarului din Blaj.
Timotei Cipariu a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, fiind ales secretar al acesteia. A fost ales de adunarea de la Blaj ca să meargă la Viena pentru a prezenta împăratului doleanţele românilor. Alături de alţi fruntaşi ai revoluţiei, va semna în octombrie 1848 apelul prin care se cerea românilor ardeleni să se înarmeze împotriva insurgenţilor unguri, pentru a se putea apăra singuri de agresiunea acestora. Cipariu a publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române şi a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii româneşti. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român şi originea noastră romană. Influenţat de Şcoala Ardeleană, a fost unul dintre adepţii latinismului şi ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină, şi evitarea cuvintelor de origine nelatină. Între 1854 şi 1875 a fost inspector al şcolilor din Blaj.
De asemenea, Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania prin periodicele înfiinţate şi conduse de el: Organul luminărei, Învăţătorul poporului, Archivu pentru filologie şi istorie. Cipariu a fost vicepreşedinte (1861 - 1866) şi preşedinte (1877 - 1887) al Societăţii „Asociaţiunea” (ASTRA) de la Sibiu. „Asociaţiunea” s-a constituit la 4 noiembrie 1861 şi avea ca scop unitatea activă dintre luptătorii români de pe ambii versanţi ai Carpaţilor.
După încheierea revoluţiei din Ardeal a fost deputat în Dieta transilvăneană de la Sibiu, între anii 1863-1864. A făcut parte din Societatea literară aprobată de Locotenenţa Domnească la 1/13 aprilie 1866, ca membru din Transilvania alături de George Bariţiu şi Gavril Munteanu.
A murit la Blaj, la 3 septembrie 1887. Un bust al său, operă a sculptorului N. Corcescu, se află pe aleea Ansamblului monumental Gloria din oraşul Blaj, judeţul Alba.
Activitatea culturală şi publicistică
A avut un rol important în dezvoltarea învăţământului românesc din Transilvania prin publicarea de manuale:
- Compendiu de gramatică a limbii române (1855)
- Gramatica limbii latine (1857-1860)
A fost unul dintre întemeietorii filologiei româneşti şi a pus bazele gramaticii istorice a limbii române în:
- Elemente de limba română după dialecte şi monumente vechi (1854)
- Principia de limba şi de scriptura (1866)
Timotei Cipariu a avut o bogată activitate culturală şi publicistică: a publicat prima culegere de texte vechi româneşti intitulată
- Crestomanţia seau Analecte literarie din cărţile mai vechi şi nouă româneşti tipărite şi manuscrise, începând cu secolul XVI până la al XIX-lea, cu o notiţă literară (1858)
Sub auspiciile Academiei Române a publicat:
- Gramatica limbii române (volumul I în anul 1869, volumul II în anul 1877).
În 1869-1870 a avut o primă încercare de istorie a lingvisticii româneşti:
- Gramatiştii şi ortografiştii români
A scris versuri:
- Drama pastorale (1860)
A tradus din creaţiile lui Goethe, Lessing, Manzoni, Ovidiu, E. Sue, T. Tasso şi din literatura arabă.
Bibliografie
- Florian Tucă, Constantin Ucrain - Locuri şi monumente paşoptiste, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988.
- Dorina N. Rusu - Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967
- Netea, Vasile - Spre unitatea statală a poporului român, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979