Anul:1848

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la 1848)
Salt la: navigare, căutare
  ←  1800 | 1801 | 1802 | 1803 | 1804 | 1805 | 1806 | 1807 | 1808 | 1809 | 1810 | 1811 | 1812 | 1813 | 1814 | 1815 | 1816 | 1817 | 1818 | 1819 | 1820 | 1821 | 1822 | 1823 | 1824 | 1825 | 1826 | 1827 | 1828 | 1829 | 1830 | 1831 | 1832 | 1833 | 1834 | 1835 | 1836 | 1837 | 1838 | 1839 | 1840 | 1841 | 1842 | 1843 | 1844 | 1845 | 1846 | 1847 | 1848 | 1849 | 1850 | 1851 | 1852 | 1853 | 1854 | 1855 | 1856 | 1857 | 1858 | 1859 | 1860 | 1861 | 1862 | 1863 | 1864 | 1865 | 1866 | 1867 | 1868 | 1869 | 1870 | 1871 | 1872 | 1873 | 1874 | 1875 | 1876 | 1877 | 1878 | 1879 | 1880 | 1881 | 1882 | 1883 | 1884 | 1885 | 1886 | 1887 | 1888 | 1889 | 1890 | 1891 | 1892 | 1893 | 1894 | 1895 | 1896 | 1897 | 1898 | 1899  →  
S-a întâmplat în România, în anul 1848, secolul 19. De la aceste evenimente au trecut 168 ani.

Evenimente

Transilvania

  • 24 martie: Simion Bărnuţiu dictează la Sibiu manifestul intitulat "Fraţilor români!".
  • 25 aprilie: În urma începutului evenimentelor revoluţionare ale românilor ardeleni, autorităţile maghiare instituie starea de asediu în Transilvania.
  • 30 aprilie: Prima adunare naţională a românilor, de la Blaj.
  • Are loc marea adunare naţională de la Blaj, între 3/15-5/17 mai, pe Câmpia Libertăţii. Românii declară în cadrul acestei Mari Adunări: "Noi vrem să ne unim cu ţara!". Printre alţi fruntaşi români participanţi la aceasta adunare se numără şi tânărul avocat român Avram Iancu, în fruntea moţilor săi.
  • 18 mai: Adunarea naţională săsească din Transilvania hotărăşte că nu doreşte unirea Transilvaniei cu Ungaria.
  • 30 mai: Dieta maghiară de la Cluj proclamă unirea Transilvnaniei cu Ungaria, fără consultarea naţiunii române din Ardeal.
  • 31 mai: Dieta maghiară din Cluj votează legea de transformare a regimentelor imperiale de grăniceri secui în gărzi naţionale.
  • 2 iunie: Masacrul românilor din Mihalţ, ucişi de trupele revoluţionare maghiare.
  • 6 iunie: Dieta maghiară din Cluj votează Legea desfiinţării iobăgiei în Transilvania.
  • 10 iunie: Guberniul maghiar de la Cluj emite a doua ordonanţă de desfiinţare a Comitetului Naţional Român de la Sibiu.
  • 20 iunie: Apare în revista Foaie pentru minte, inimă şi literatură poezia Un răsunet, scrisă de Andrei Mureşan. Devine Imnul Naţional al României în 1990.
  • 23 iunie: Delegaţia românilor din Transilvania înmânează, la Innsbruck, împăratului austriac Ferdinand al V-lea, cea de-a doua petiţie românească.
  • 27 iunie: Peste 10.000 de români bănăţeni se întrunesc la Adunarea Naţională de la Lugoj.
  • 12 septembrie: Masacrul românilor din Luna Arieşului, ucişi de trupele revoluţionare maghiare.
  • 18 octombrie: Anton Puchner, comandantul trupelor austriece din Transilvania, declară starea de război în Ardeal.
  • 21 octombrie: Anton Puchner, comandantul trupelor austriece din Transilvania emite decretul de înfiinţare a miliţiilor româneşti din Ardeal. Concomitent, el ordonă dezarmarea gărzilor naţionale maghiare şi secuieşti.
  • 20 octombrie+23 octombrie: Trupe revoluţionare de secui atacă taberele lăncierilor români de la Cipău şi Iernut, din subordinea legiunii lui Florian Micaş.
  • 22 octombrie: Garda naţională maghiară din Aiud atacă miliţiile româneşti conduse de viceprefectul Simion Prodan.
  • 24 octombrie: Oraşul Zlatna este incendiat de către români în urma refuzului gărzii maghiare din localitate de a depune armele.
  • 25 octombrie: Garda naţională maghiară din Cacova Ierii este dezarmată de miliţiile româneşti.
  • 28 octombrie: Garda naţională maghiară din Cricău este dezarmată de miliţiile româneşti.
  • 29 octombrie: Garda naţională maghiară din Abrud este dezarmată de miliţiile româneşti.
  • 1 noiembrie: Oraşul Reghin este incendiat şi distrus de trupele de secui.
  • 5 noiembrie: Trupele de secui sunt bătute la Târgu Mureş de generalul austriac Puchner, în colaborare cu românii.
  • 10 noiembrie: Garda naţională maghiară din Aiud este dezarmată de miliţiile româneşti.
  • 13 noiembrie: Garda naţională maghiară din Vinţu de Sus este dezarmată de miliţiile româneşti.
  • 17 noiembrie: Oraşul Cluj se predă trupelor austriece şi miliţiilor româneşti.
  • 20 noiembrie: Oraşul Turda se predă trupelor austriece şi miliţiilor româneşti.
  • 13 decembrie: Oraşul Cluj este ocupat de trupele insurgente maghiare conduse de generalul Iosif Bem.

Ţara Românească

  • Molimă de holeră în Bucureşti.
  • 12 iunie: Apare la Bucureşti ziarul revoluţionar "Pruncul român".
  • 13 iunie: Se încheie domnia lui Gheorghe Bibescu în Ţara Românească.
  • 14 iunie: Se instalează guvernul provizoriu al Ţării Româneşti.
  • 28 iulie:
    • Se desfiinţează guvernul provizoriu al Ţării Româneşti.
    • Se instalează locotenenţa domnească în Ţara Românească.
  • 13 septembrie:
  • 15 septembrie: Trupele ruse conduse de generalul A. N. Lüders intră în Muntenia.
  • 28 septembrie: Ia sfârşit revoluţia din Muntenia. Tabăra de la Râureni, organizată de generalul Gheorghe Magheru, este dizolvată.
  • 19 iulie: Suleiman Paşa trece cu o parte din armata sa Dunărea în Muntenia cu scopul de a lichida revoluţia izbucnită în Ţara Românească.

Moldova

Naşteri

Decese