Anul:1848

Evenimente

Transilvania

• 24 martie: Simion Bărnuţiu dictează la Sibiu manifestul intitulat "Fraţilor români!".
• 25 aprilie: În urma începutului evenimentelor revoluţionare ale românilor ardeleni, autorităţile maghiare instituie starea de asediu în Transilvania.
• 30 aprilie: Prima adunare naţională a românilor, de la Blaj.
• Are loc marea adunare naţională de la Blaj, între 3/15-5/17 mai, pe Câmpia Libertăţii. Românii declară în cadrul acestei Mari Adunări: "Noi vrem să ne unim cu ţara!". Printre alţi fruntaşi români participanţi la aceasta adunare se numără şi tânărul avocat român Avram Iancu, în fruntea moţilor săi.
• 18 mai: Adunarea naţională săsească din Transilvania hotărăşte că nu doreşte unirea Transilvaniei cu Ungaria.
• 30 mai: Dieta maghiară de la Cluj proclamă unirea Transilvnaniei cu Ungaria, fără consultarea naţiunii române din Ardeal.
• 31 mai: Dieta maghiară din Cluj votează legea de transformare a regimentelor imperiale de grăniceri secui în gărzi naţionale.
• 2 iunie: Masacrul românilor din Mihalţ, ucişi de trupele revoluţionare maghiare.
• 6 iunie: Dieta maghiară din Cluj votează Legea desfiinţării iobăgiei în Transilvania.
• 10 iunie: Guberniul maghiar de la Cluj emite a doua ordonanţă de desfiinţare a Comitetului Naţional Român de la Sibiu.
• 20 iunie: Apare în revista Foaie pentru minte, inimă şi literatură poezia Un răsunet, scrisă de Andrei Mureşan. Devine Imnul Naţional al României în 1990.
• 23 iunie: Delegaţia românilor din Transilvania înmânează, la Innsbruck, împăratului austriac Ferdinand al V-lea, cea de-a doua petiţie românească.
• 27 iunie: Peste 10.000 de români bănăţeni se întrunesc la Adunarea Naţională de la Lugoj.
• 12 septembrie: Masacrul românilor din Luna Arieşului, ucişi de trupele revoluţionare maghiare.
• 18 octombrie: Anton Puchner, comandantul trupelor austriece din Transilvania, declară starea de război în Ardeal.
• 21 octombrie: Anton Puchner, comandantul trupelor austriece din Transilvania emite decretul de înfiinţare a miliţiilor româneşti din Ardeal. Concomitent, el ordonă dezarmarea gărzilor naţionale maghiare şi secuieşti.
• 20 octombrie+23 octombrie: Trupe revoluţionare de secui atacă taberele lăncierilor români de la Cipău şi Iernut, din subordinea legiunii lui Florian Micaş.
• 22 octombrie: Garda naţională maghiară din Aiud atacă miliţiile româneşti conduse de viceprefectul Simion Prodan.
• 24 octombrie: Oraşul Zlatna este incendiat de către români în urma refuzului gărzii maghiare din localitate de a depune armele.
• 25 octombrie: Garda naţională maghiară din Cacova Ierii este dezarmată de miliţiile româneşti.
• 28 octombrie: Garda naţională maghiară din Cricău este dezarmată de miliţiile româneşti.
• 29 octombrie: Garda naţională maghiară din Abrud este dezarmată de miliţiile româneşti.
• 1 noiembrie: Oraşul Reghin este incendiat şi distrus de trupele de secui.
• 5 noiembrie: Trupele de secui sunt bătute la Târgu Mureş de generalul austriac Puchner, în colaborare cu românii.
• 10 noiembrie: Garda naţională maghiară din Aiud este dezarmată de miliţiile româneşti.
• 13 noiembrie: Garda naţională maghiară din Vinţu de Sus este dezarmată de miliţiile româneşti.
• 17 noiembrie: Oraşul Cluj se predă trupelor austriece şi miliţiilor româneşti.
• 20 noiembrie: Oraşul Turda se predă trupelor austriece şi miliţiilor româneşti.
• 13 decembrie: Oraşul Cluj este ocupat de trupele insurgente maghiare conduse de generalul Iosif Bem.

Ţara Românească

• Molimă de holeră în Bucureşti.
• 12 iunie: Apare la Bucureşti ziarul revoluţionar "Pruncul român".
• 13 iunie: Se încheie domnia lui Gheorghe Bibescu în Ţara Românească.
• 14 iunie: Se instalează guvernul provizoriu al Ţării Româneşti.
• 28 iulie:
  • Se desfiinţează guvernul provizoriu al Ţării Româneşti.
  • Se instalează locotenenţa domnească în Ţara Românească.
• 13 septembrie:
  • Bătălia din Dealul Spirii, Bucureşti, dintre o unitate de pompieri români aflaţi de partea revoluţionarilor şi trupele de represiune turce.
  • Se desfiinţează locotenenţa domnească în Ţara Românească.
  • Începe căimăcămia lui Constantin Cantacuzino în Ţara Românească.
• 15 septembrie: Trupele ruse conduse de generalul A. N. Lüders intră în Muntenia.
• 28 septembrie: Ia sfârşit revoluţia din Muntenia. Tabăra de la Râureni, organizată de generalul Gheorghe Magheru, este dizolvată.
• 19 iulie: Suleiman Paşa trece cu o parte din armata sa Dunărea în Muntenia cu scopul de a lichida revoluţia izbucnită în Ţara Românească.

Moldova

• 8 aprilie: Are loc întrunirea tinerilor revoluţionari, la Iaşi. Vasile Alecsandri redactează „Petiţia de la Iaşi”.

Naşteri

• Mauriciu Blank - bancher (d. 1929).
• Franz Mandy - fotograf şi fotoreporter (d. 1910).
• 18 ianuarie: Ioan Slavici - scriitor, jurnalist.
• 25 martie: Ştefan Stoika - general.

Decese

• 3 septembrie: Ioan Corneli - teolog, filolog iluminist, autor al Lexiconului de la Buda.
• 15 octombrie:
  • Alexandru Bătrâneanu - prefect, revoluţionar paşoptist.
  • Vasile Simonis: viceprefect, revoluţionar paşoptist.