Apaţa
de la Enciclopedia României
| Satul Apaţa |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1377 |
| Populaţie | 3168 locuitori (2007) |
| Pagină web | http://www.primaria-apata.ro/ |
|
Index sate în judeţul Braşov |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Apaţa (în maghiară: Apáca) este situat în extremitatea nordică a Ţării Bârsei, pe DN13, între localităţile Măieruş şi Ormeniş, pe malul Oltului. Are acces la calea ferată, pe tronsonul Braşov - Sighişoara.
Istoric
Între Apaţa şi Ormeniş se găsesc ruinele unei cetăţi construite între 1342 şi 1351, pe vremea regelui Ludovic cel Mare al Ungariei. Cetatea avea scop defensiv, mai ales în timpul năvălirilor tătare[1], şi era înconjurată de un şanţ cu apă adusă din Olt. Nu a fost niciodată cucerită[2].
Atestat încă din 1377, Apaţa era un sat de iobagi, care făcea parte din domeniile castelului Bran[3]. Din 1500 a trecut în subordonarea Braşovului[4]. În anul 1543 plătea acestuia „decima maior” (dijma în cereale: grâu, orz, secară şi ovăz)[5].
Pe turnul cetăţii se păstreză o inscripţie din 1638 care indică existenţa unei şcoli locale la acea dată[6].
În această localitate s-a născut în 1625 Apáczai Csere János (d. 1659), un reprezentant de seamă ai filosofiei şi raţionalismului cartezian, precum şi al sistemului lui Nicolaus Copernic[7].
În 1804 sfatul Braşovului a hotărât să construiască în localitate o curie, cu materiale din turnul vechii cetăţi de apărare, însă locuitorii s-au opus şi i-au gonit pe meşteri, salvând astfel construcţia[8].
Economie
În Apaţa, localnicii se ocupă cu creşterea animalelor, cultivarea plantelor şi cu activităţi forestiere. Industria este dezvoltată mai ales în sectorul alimentar şi al materialelor de construcţii. De asemenea, în zona turistică „Valea Bozom” se poate organiza turismul de vânătoare.
Infrastructura oferă reţea de apă curentă, telefonie şi internet şi se are în vedere în curând introducerea gazului metan şi a canalizării.
Învăţământ
În comună se află o şcoală de 8 clase şi o grădiniţă.
Demografie
Potrivit recensământului din 2002, în comună se află 2995 locuitori, din care[9]:
|
La 1 iulie 2007 se estima că în comună se aflau 3168 locuitori stabili[10].
Turism
Principalele evenimente anuale de atracţie turistică din Apaţa sunt: „Fărşangul”, în februarie, „Împuşcatul cocoşului”, în prima zi a Paştelui catolic şi Târgul mixt de animale şi mărfuri, de două ori pe an (pe 24 aprilie şi 29 septembrie). „Fărşangul” este o sărbătoare ce marchează reînvierea naturii. Participanţii, costumaţi cu măşti ce simbolizează logodna şi nunta, parcurg comuna într-un car alegoric şi produc multă gălăgie pentru a alunga spiritele nefaste şi anotimpul rece şi neroditor. Sătenii care îi întâlnesc în cale le oferă ouă, pălincă, bani sau gogoşi.
Turnul vechii cetăţi, care se păstrează şi astăzi, prezintă o inscripţie din 1638, sub care se găseşte o frescă. În Apaţa, pe zidul şcolii, a fost montată o placă memorială scrisă în ungureşte, care aminteşte că acolo s-a născut umanistul Apáczai Csere János (1625 - 1659). Placa a fost aşezată în 1881 de către mai multe cadre didactice din comitatul Braşov. În 1975, la 11 iunie, a avut loc o festivitate prin care se marcau 350 de ani de la naşterea lui Apáczai Csere János, prilej cu care a fost dezvelit un bust al său, sculptat de Elena Hariga Avramescu[11].
Referinţe
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 85.
- ↑ Epuran, p. 179.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 85.
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 85.
- ↑ Pop, Princz, p. 180.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 85.
- ↑ Rezultatele recensământului populaţiei din 2002
- ↑ INSSE - Populaţia la 1 iulie 2007
- ↑ Petraru, Catrina, p. 85.
Bibliografie
- ***, Colecţia „Judeţele Patriei”: Braşov - monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
- Epuran, Gh., Ţara Bârsei, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1962.
- Petraru, Ştefan şi Catrina, Constantin, Braşovul Memorial, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
- Pop, Silviu şi Princz, Ştefan, Braşov - ghid turistic, Editura Pentru Turism, Bucureşti, 1974.