Pădurea Ciuaşului
de la Enciclopedia României
| | ||
|---|---|---|
| | ||
 Măceş (Rosa canina) | ||
| | ||
| Poziţie |  Judeţul Cluj
| |
| Oraş apropiat | Gherla | |
| Coordonate | 46° 56‘ 32“ N 24° 04‘ 11” N | |
| Suprafaţă | 3 ha | |
| Înfiinţare | 2005 | |
| Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
| Vezi şi | Arii protejate în judeţul Cluj | |
Pădurea Ciuașului este o rezervație naturală de tip avifaunistic, forestier și floristic, situată în judeţul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Țaga.
Localizare
Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Cluj aproape de limita teritorială cu judeţul Bistriţa-Năsăud, în partea estică a satului Ţaga și cea nordică a Delului Ciuaș, în apropiere de Lacul Ţaga, lângă drumul județean (DJ109C) care leagă localitatea Sântioana de centrul comunei, Țaga[1].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie 2005[2] și se întinde pe o suprafață de 3 hectare[3] Aria protejată reprezintă o zonă împădurită (în versantul nordic al dealului Ciuașu) cu specii de arbori și arbusti printre care: gorun (Quercus petrea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar tătărăsc (Acer tataricum)[4], păducel (Crataegus monogyna), soc negru (Sambucus nigra), sau măceş (Rosa canina).
La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de rogoz (Carex pilosa), plămânărică (Pulmonaria officinalis), gizdei (Lotus corniculatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), piperul lupului (Asarum europaeum)[5], vinariță (Asperula odorata), pătlagină (Plantago media) sau sânziene de pădure (Galium schultesii).
Pădurea Ciuașului adăpostește și asigură condiții prielnice de cuibărit, hrană și viețuire pentru o colonie de păsări migratoare (din familia Ardeidae) cu specii de: stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc de noapte (Nycticorax nyctricorax) și stârc pitic (Ixobrychus minutus)[6].
Obiective turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, zone naturale, astfel:
- Biserica Reformat-Calvină din secolul al XV-lea din satul Năsal
- Biserica de lemn din Năsal cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ (1804-1808), cu picturi interioare originale, monument istoric
- Biserica de lemn din Sântejude cu hramul "Sfântul Dumitru" (construcție 1701), monument istoric
- Castelul Wass de la Țaga cu zid de incintă, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Iazurile și heleșteiele piscicole de la Țaga, Sântejude sau Țaga Mică
Vezi şi
Note
- ↑ Silvacluj.ro - Direcția Silvică Cluj - Pădurea Ciuașului; accesat la 2 iunie 2013
- ↑ Hotărârea de Guvern Nr. 1581/2005, privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, accesat la 2 mai 2013
- ↑ Eunis.eea.europa.eu - Padurea Ciuasului (general information); accesat la 2 iunie 2013
- ↑ Arțarul tătărăsc mai este cunoscut și sub denumirea populară de gladiș
- ↑ Piperul lupului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de pochivnic
- ↑ Apmcj.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Cluj; accesat la 2 iunie 2013
| Rezervaţii naturale în judeţul Cluj | |
|---|---|
.JPG)
|
|
| 1 Rezervaţie naturală declarată monument al naturii | |