Şuştra
de la Enciclopedia României
| Satul Şuştra |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1597 |
| Populaţie | 478 locuitori |
| Cod poştal | 307424 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Şuştra este un sat în judeţul Timiş, comuna Topolovăţu Mare. Are o populaţie de 478 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în centrul judeţului Timiş, la 27 km est de municipiul Timişoara şi 33 km vest de municipiul Lugoj. Este traversată de drumul naţional DN6 (E70). Se învecinează cu Petrovaselo la nord, Topolovăţu Mare la est şi Recaş la vest. Cel mai apropiat oraş este Recaş, aflat la 7 km distanţă.
Istorie
Conform documentelor medievale publicate de Costin Feneşan în 1981[1] şi citate în Monografia Topolovăţului[2], prima atestare documentară a satului Şuştra datează din 1597. Este vorba despre un act de donaţie redactat la cancelaria lui Sigismund Bathory, la Alba Iulia, prin care satul Şuştra, alături de alte sate, sunt date în proprietatea fraţilor Petru, Ştefan şi Gabriel Bethlen de Iktar. Până în ultimii ani, majoritatea surselor istorice dădeau drept an al atestării documentare anul 1717, când a avut loc conscripţia generală din 1717, realizată în Banat de austrieci după cucerirea regiunii de sub stăpânirea turcească. În acest an, localitatea este amintită cu numele de Schustra, având 10 case.
Pe harta contelui Mercy, de la 1723-1725, Șuștra face parte din districtul Făgetului. Pe harta de la 1761 aparţine de districtul Lugoj. În 1779 a fost alipită judeţului Timiş.
Locuitorii au fost din totdeauna români ortodocşi. Biserica ortodoxă a fost construită la 1887.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Şuştra avea 478 locuitori, din care 422 români, 36 romi, 10 sârbi, 6 slovaci şi 3 maghiari. De-a lungul timpului, populaţia satului a evoluat după cum urmează:
<lines size=450x150 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=900 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,828 1890,780 1900,851 1910,842 1920,815 1930,830 1941,823 1956,811 1966,695 1977,646 1992,451 2002,478 </lines>
Bibliografie
- Boldureanu, Ioan Viorel (coord.), Topolovăţu Mare: monografie, Editura Marineasa, Timişoara 2010 ISBN 978-973-631-578-7
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]