Făget

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Făget

Judeţul Timiş (TM)

Stema-orasului-faget-timis.png
Localităţi componente
Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina, Temereşti
Atestare 1548
Suprafaţă 150,87 km²
Populaţie 6.761 locuitori (2011)
Densitate 47,73 loc/km²
Altitudine medie 145 metri n. m.
Primar Marcel Avram (PDL)
Pagină web http://faget.online.ro/

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Făget este un oraş în judeţul Timiş. Are o populaţie de 6.761 locuitori (2011). De Făget aparţin alte 10 localităţi din imediata apropiere: Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti.

Geografie

Oraşul Făget este situat în sud-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul judeţului Timiş se află în partea de est, la o distanţă de 98 km de Timişoara şi 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul naţional DN 68A. Acelasi drum spre est pune oraşul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanţă de 68 km. Oraşul este străbătut şi de calea ferată Lugoj - Făget - Ilia.

Istorie

Cetatea Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca proprietate a lui Iacob Bekes şi purtând numele Fagyath. Avea rol de târg şi aici exista o cetate relativ importantă, mai veche, despre care nu se ştie când a fost construită şi de către cine.

Între 1594-1602 Făgetul a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată şi distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci şi austrieci, lucru confirmat şi de către săpăturile arheologice.

Paralel cu cetatea militară a evoluat şi aşezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată definitiv de către turci în 1699. Imediat după ce Banatul a fost cucerit de austrieci, la 1717, Făgetul mai avea doar 20 de case, dar era centrul unui district cu 42 de comune. După acest moment decădere, localitatea începe să crească din nou şi la 1787 primeşte dreptul de a ţine opt târguri pe an.

În secolele XVII-XVIII se încearcă colonizarea cu muncitori de alte naţionalităţi, care să muncească la exploatările de pădure, însă impactul este mic şi Făgetul se păstrează un centru al românismului într-o perioadă în care vestul Banatului era intens colonizat. În 1900 se încearcă aşezarea primelor familii de colonişti maghiari, la Colonia Mică.

La 5 iulie 1994 localitatea Făget a fost declarată oraş, având în subordine 10 sate.

Demografie

La recensământul din 2002, populaţia oraşului Făget, inclusiv satele aparţinătoare din punct de vedere administrativ, totaliza un număr de 7.213 locuitori, din care Făgetul propriu-zis avea 3.759 locuitori (52%) şi satele aparţinătoare 3.454 locuitori (48%). Recensământul din 2011 a consemnat o scădere generală a populaţiei de 6%, până la 6.761 locuitori. Din punct de vedere al etniei, majoritatea covârşitoare a făgeţenilor sunt români.

Recensământul Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Romi Sârbi Alte etnii
1880 6.516 5.576 401 482 - 24 33
1900 7.642 6.217 468 900 - 10 47
1930 8.024 6.290 265 1.343 32 2 92 (69 evrei)
1977 7.868 7.011 104 529 65 5 154 (138 ucrainieni)
1992 7.722 6.888 113 437 81 2 201 (186 ucrainieni)
2002 7.201 6.604 61 312 14 2 208
2011 6.761 - - - - - -

Structura confesională

La recensământul din 2002, structura confesională a fost următoarea: 73,3% ortodocşi (5.279 persoane), 13,84% penticostali (997 persoane) , 4,86% romano-catolici (350 persoane), 3,22% baptişti (232 persoane), 1,9% reformaţi, 2,84% alţii.

Economie

Sectorul economic de producţie e reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălţăminte şi obiecte de marochinărie, exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos de diferite esenţe, de la cherestea până la mobilă, o secţie de exploatare şi prelucrare a nisipurilor cuarţoase şi firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui şi produselor de patiserie. În satul aparţinător Jupâneşti există o tradiţie în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potenţial ridicat.

Stema oraşului

Stema-orasului-faget-timis.png

Stema oficială a oraşului Făget a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 792/1999. Aceasta se compune dintr-un scut tăiat în bară. În prima parte, pe fond albastru, trei frunze, două de fag, interpuse de una de castan, toate de aur. În partea a doua, pe fond roşu, o troiţă de argint însoţită de trei brâuri ondulate, din acelaşi metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate

  • frunza de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea aşezării;
  • frunza de castan evocă, de asemenea, flora locală, în oraş existând "Aleea castanilor";
  • brâurile ondulate vorbesc despre apa care scaldă teritoriul aşezării, favorizându-i dezvoltarea - Bega;
  • troiţa simbolizează credinţa ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor.

Bibliografie

  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Tomoni, Dumitru, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Legături externe