Făget
de la Enciclopedia României
| Oraşul Făget Judeţul Timiş (TM) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina, Temereşti |
 | |
|---|---|
| Atestare | 1548 |
| Suprafaţă | 150,87 km² |
| Populaţie | 7.382 locuitori |
| Densitate | 47,73 loc/km² |
| Altitudine medie | 145 metri n. m. |
| Pagină web | http://faget.online.ro/ |
|
Index oraşe în judeţul Timiş |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Făget este un oraş în judeţul Timiş. Are o populaţie de 7.201 locuitori. De Făget aparţin alte 10 localităţi din imediata apropiere: Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti.
Cuprins |
Geografie
Oraşul Făget este situat în sud-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul judeţului Timiş se află în partea de est, la o distanţă de 98 km de Timişoara şi 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul naţional DN 68A. Acelasi drum spre est pune oraşul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanţă de 68 km. Oraşul este străbătut şi de calea ferată Lugoj - Făget - Ilia.
Istorie
Cetatea Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca târg cu o puternică cetate. Între 1594-1602 a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată şi distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci şi austrieci, lucru confirmat şi de către săpăturile arheologice. Paralel cu cetatea militară a evoluat şi aşezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată de către turci în 1699. În 1900 Făgetul este colonizat cu maghiari. La 5 iulie 1994 comuna a fost declarată oraş.
Demografie
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Alte etnii | |
| 1880 | 6.516 | 5.576 | 401 | 482 | - | 24 | 33 | |
| 1900 | 7.642 | 6.217 | 468 | 900 | - | 10 | 47 | |
| 1930 | 8.024 | 6.290 | 265 | 1.343 | 32 | 2 | 92 (69 evrei) | |
| 1977 | 7.868 | 7.011 | 104 | 529 | 65 | 5 | 154 (138 ucrainieni) | |
| 1992 | 7.722 | 6.888 | 113 | 437 | 81 | 2 | 201 (186 ucrainieni) | |
| 2002 | 7.201 | 6.604 | 61 | 312 | 14 | 2 | 208 | |
La recensământul din 2002, populaţia oraşului făget, inclusiv satele aparţinătoare din punct de vedere administrativ, totaliza un număr de 7.213 locuitori, din care Făgetul propriu-zis avea 3.759 locuitori. din punct de vedere al etniei, majoritatea covârşitoare a făgeţenilor sunt români.
Structura confesională
La recensământul din 2002, structura confesională a fost următoarea: 73,3% ortodocşi (5.279 persoane), 13,84% penticostali (997 persoane) , 4,86% romano-catolici (350 persoane), 3,22% baptişti (232 persoane), 1,9% reformaţi, 2,84% alţii.
Economie
Sectorul economic de producţie e reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălţăminte şi obiecte de marochinărie, exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos de diferite esenţe, de la cherestea până la mobilă, o secţie de exploatare şi prelucrare a nisipurilor cuarţoase şi firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui şi produselor de patiserie. În satul aparţinător Jupâneşti există o tradiţie în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potenţial ridicat.
Bibliografie
- Tomoni, Dumitru, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
