Comuna Topolovăţu Mare
de la Enciclopedia României
Comuna Topolovăţu Mare Judeţul Timiş (TM) |
|
Localităţi componente |
---|
Topolovăţu Mare, Cralovăţ, Ictar-Budinţ, Iosifalău, Şuştra, Topolovăţu Mic |
Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Populaţie | 2756 locuitori (2010) |
Primar | Iosif-Ioan Neşcu (PDL) |
Index comune în judeţul Timiş |
---|
Index comune în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Comuna Topolovăţu Mare este situată în vestul Câmpiei Lugojului, în zona de contact cu Câmpia Timişului la vest şi cu prelungirile Podişului Lipovei la nord, pe canalul Bega.
Administraţie
Comuna Topolovăţu Mare are în componenţă şase sate: Topolovăţu Mare, satul care este şi reşedinţa comunei, Cralovăţ, Ictar-Budinţ, Iosifalău, Şuştra şi Topolovăţu Mic.
Demografie
<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Topolovăţu Mare" ymin=1000 ymax=7000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,5277 1890,6344 1900,6528 1910,6244 1920,5553 1930,5247 1941,5191 1956,4642 1966,4455 1977,4140 1992,3150 1998,3014 2002,2971 2007,2767 2009,2766 2010,2756 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Topolovăţu Mare era de 2971 locuitori[1], dintre care 2510 erau etnici români, 62 etnici maghiari, 37 etnici romi, 14 etnici ucraineni, 28 etnici germani, 220 etnici sârbi, 91 etnici slovaci şi 9 etnici de alte etnii.
Stema comunei
Stema oficială a comunei Topolovăţu Mare a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 403/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu albastru, flancat de două contururi de argint cu solzi. Cele două contururi de argint sunt legate la mijloc printr-o bară îngustă de argint. Bara este flancată dreapta sus-stânga jos de mici dreptunghiuri de aur inegale. În partea superioară, în stânga, se află un mănunchi de spice flancat dreapta-stânga de câte o ramură de stejar cu 3 frunze şi două ghinde toate de aur. În partea inferioară, în dreapta, se află o cetate de aur cu 4 turnuri, două în faţă, două în planul doi, cu intrare şi 4 ferestre boltite.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brâul conturat reprezintă cele două râuri, Timiş şi Bega, care traversează localitatea. Bara flancată de dreptunghiuri simbolizează nodul hidrotehnic Topolovăţ, care deversează apele din râul Bega în râul Timiş, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Mănunchiul de spice indică faptul că zona este preponderent agrară. Ramurile de stejar simbolizează pădurea de stejar aflată pe raza comunei. Cetatea este preluată din vechiul sigiliu al localităţii Ictar. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]