Bucegi (Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Bucegi (Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura)
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
Creasta Bucsoiu.jpg
Imagine din rezervaţie (Creasta Bucşoiu)
Informaţii generale
Poziţie Actual Brasov county CoA.png Judeţul Braşov
Oraş apropiat Râşnov
Coordonate 45° 28‘ 12“ N 25° 26‘ 05” N
Suprafaţă 1.634 ha
Înfiinţare 1926, declarat în 2000
Administrator Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi Arii protejate în judeţul Braşov

Bucegi (Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura) este o rezervaţie naturală de tip mixt situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ al al orașului Râşnov și comunelor Bran și Moieciu.

Localizare

Aria naturală se află în partea nordică a Munţilor Bucegi, în extremitatea central-sudică a judeţului Brașov, pe limita graniței teritoriale cu județele Dâmboviţa și Prahova, în apropierea drumului naţional DN73 care leagă Piteştiul de municipiul Braşov[1].

Descriere

Rezervația naturală cu o suprafață de 1.634 hectare [2] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și este inclusă în Parcul Natural Bucegi.

Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaţilor Meridionali şi se suprapune sitului [Natura 2000 - „Bucegi”[4].

Biodiversitate

Rezervaţia dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase[5].

„Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Floră

Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad (Abies), molid (Picea abies), pin (Pinus), tisă (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), fag (Fagus sylvatica), stejar (Quecus robur), gorun (Quercus petraea), mesteacăn (Betula pendula), frasin (Fraxinus), plop tremurător (Populus tremula), salcie căprească (Salix capreea), precum şi din și arbusti cu specii de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), afin (Vaccinum myrtillus), salcie pitică (Salix retusa), merișor (Vaccinum vitis idaea L.), mur (Rubus fruticosus), salbă moale (Euonymus europaeus).

Margaretă (Leucanthemum vulgare)

La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare și protejate prin lege), dintre care: floare-de-colţ (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smârdar (Rhododendron kotschyi), iederă albă (Daphne blagayana), genţiană (Gentiana clusii), omag galben (Aconitum anthora), rușuliță (Hieracium aurantiacum), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), iarba-ciutei (Doronicum austriacum), valeriană (Valeriana officinalis), piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), micsandră de munte (Erysimum officinalis), iarba osului (Helianthemum nummularium), cinci-degete (Potentilla reptans), ochelariță] (Biscutella laevigata), stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), cimbrișor de câmp (Thymus serpyllum), ciurul zânelor (Carlina acaulis), arginţica (Dryas octopela), cornuț de munte (Cerastium arvense), ciuboțica-cucului-de-munte (Primula eliator), margaretă (Leucanthemum vulgare), lâna caprelor (Cerastium tomentosum), clopoțel de munte (Campanula alpina)[6].

Faună

Fauna este diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte[7], după cum urmează.

  • Mamifere cu specii de: capră neagră (Rupicapra rupicapra, în zona alpină superioară), cerb carpatin (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), urs brun (Ursus arctos), mistreţ] (Sus scrofa), vulpe roşcată (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris) sau veveriță (Sciurus carolinensis);
Cocoş de munte (Tetrao urogallus)
  • Specii de păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus), șorecar comun (Buteo buteo), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), găinuşă de alun (Tetrastes bonasia), uliu (Accipiter nisus), corb (Corvus corax), [ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), mirlă (Turdus merula), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), codobatură (Motacilla alba), auşel (Regulus regulus)[8], mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sturz de vâsc (Turdus viscivorus), sticlete (Carduelis carduelis), piţigoi moţat (Parus cristatus), vânturel (Falco verpestinus);
  • Reptile și amfibieni: vipera comună (Vipera berus), năpârcă (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), salamandră (Salamandra salamandra).

Căi de acces

Obiective turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran, lăcaș de cult ortodox (monument istoric) ridicat între anii 1828-1836

Castelul Bran

Castelul Bran (monument istoric) construit între anii 1211-1377 cu destinație inițială de cetate militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria)

Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor)[10]

Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peştera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munţii Colții lui Barbeş, Locul fosilifer Vama Strunga

Parcul Naţional Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneştilor, Peştera Liliecilor, Peştera Stanciului, Avenul din Grind, Peştera nr. 15, Peştera Uluce, Peştera Dâmbovicioara, Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Dobreştilor

Note şi referinţe

  1. ↑ Prptectedplanet.net - Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) Nature Reserve ; accesat la 4 mai 2013
  2. ↑ Apmbv.anpm.ro - Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov; accesat la 4 mai 2013
  3. ↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 4 mai 2013
  4. ↑ Natura 2000.mmediu.ro Natura 2000 - Biodiversitatea în România - Bucegi; accesat la 4 mai 2013
  5. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Natura 2000 - Bucegi; accesat la 4 mai 2013
  6. ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 4 mai 2013
  7. ↑ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României; accesat la 4 mai 2013
  8. ↑ Auşelul este cunoscut și sub denumirea populară de pănţăruș
  9. ↑ Distanta.ro - Distanțe rutiere - Brașov - Moieciu de Sus; accesat la 4 mai 2013
  10. ↑ Atractii.ofertebran.ro - Muzeul satului Bran; accesat la 4 mai 2013
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Bucegi_(Abruptul_Bucşoiu,_Mălăeşti,_Gaura)&oldid=55055”