Ştefan Surdul

Ştefan Surdul
Născut		?
Decedat		cca. 2/12 februarie 1595, apele Dunării
Ocupaţie		domnitor
Părinţi		Ioan Vodă

Ştefan „Surdul” (n. ? – m. cca. 2/12 februarie 1595, apele Dunării), domn al Ţării Româneşti (cca. 1/11 iunie 1591 – cca. 29 octombrie /8 noiembrie 1592).

Biografie

Fiu al lui Ioan Vodă, a fost învestit de către sultan, în jurul datei de 24 aprilie/4 mai 1591, după ce a promis că va achita toate datoriile predecesorului său.

După sosirea la Bucureşti a luat unele măsuri care au permis marilor proprietari, laici sau ecleziastici, să se despăgubească prin confiscarea unor bunuri ale satelor din care fugiseră mai mulţi ţărani, din cauza dărilor extrem de apăsătoare necesare plăţilor către Poartă.

A fost înlăturat datorită slăbiciunii de care a dat dovadă, „într-un an al domniei lui nu să ştie ce au fost”, şi înlocuit cu Alexandru cel Rău.

După o scurtă perioadă de exil în insula Chios, a fost susţinut să ocupe tronul Moldovei, în locul răzvrătitului Aron Tiranul, de către înalţi demnitari otomani în frunte cu marele vizir Sinan paşa. Primeşte învestitura în noiembrie 1594, dar pleacă spre ţară, cu o oaste formată din 8.000 de otomani, doar la sfârşitul lunii ianuarie 1595. Dorind să treacă peste Dunărea îngheţată, Ştefan este înfrânt de oştile lui Mihai Viteazul „în partea Brăilei”, pierind înecat.

Bibliografie

• Ciobanu, Tiberiu, Domnii scurte dar însemnate în istoria românilor, Editura Zamolsara, Timişoara, 2007
• Idem, Domnitori români mai puţin cunoscuţi, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2005
• Giurescu, Constantin, C., Giurescu, Dinu, C., Istoria Românilor, vol. 2, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
• Mărculeţ, Vasile, Ştefănescu, Alexandru, Marcu, George ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
• Rezachevici, Constantin, Enciclopedia Domnilor Români. Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. 1, sec. XIV-XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
• Tudoran, Pompiliu, Domnii trecătoare-Domnitori uitaţi, Editura Facla, Timişoara, 1983

Domnitorii Ţării Româneşti

Litovoi • Seneslau • Bărbat • Negru Vodă • Tihomir • Basarab I • Nicolae Alexandru • Vladislav Vlaicu • Radu I • Dan I • Mircea cel Bătrân • Vlad Uzurpatorul • Mihail I • Radu Prasnaglava • Dan al II-lea • Alexandru Aldea • Vlad Dracul • Mircea al II-lea • Basarab al II-lea • Vladislav al II-lea • Vlad Ţepeş • Radu cel Frumos • Basarab cel Bătrân • Basarab cel Tânăr • Vlad Călugărul • Radu cel Mare • Mihnea cel Rău • Mircea al III-lea • Vlad cel Tânăr • Neagoe Basarab • Teodosie • Vlad Dragomir Călugărul • Radu de la Afumaţi • Mehmed Bei de Nicopole • Dan al III-lea • Vladislav al III-lea • Radu Bădica • Basarab al VI-lea • Moise Vodă • Vlad Înecatul • Vlad Vintilă • Radu Paisie • Barbu Neagoe • Şerban din Izvorani • Laiotă Basarab • Mircea Ciobanul • Radu Ilie • Pătraşcu cel Bun • Petru cel Tânăr • Alexandru al II-lea Mircea • Mihnea Turcitul • Petru Cercel • Ştefan Surdul • Alexandru cel Rău • Mihai Viteazul • Nicolae Pătraşcu • Simion Movilă • Radu Mihnea • Radu Şerban • Gavril Movilă • Alexandru Iliaş • Alexandru Coconul • Leon Tomşa • Radu Iliaş • Matei Basarab • Constantin Şerban Basarab • Mihnea al III-lea • Gheorghe Ghica • Grigore I Ghica • Radu Leon • Antonie Vodă din Popeşti • Gheorghe Duca • Şerban Cantacuzino • Constantin Brâncoveanu • Ştefan Cantacuzino • Nicolae Mavrocordat • Ioan Mavrocordat • Constantin Mavrocordat • Mihai Racoviţă • Grigore al II-lea Ghica • Matei Ghica • Constantin Racoviţă • Scarlat Ghica • Ştefan Racoviţă • Alexandru Ghica • Grigore al III-lea Ghica • Emanuel Giani Ruset • Alexandru Ipsilanti • Nicolae Caragea • Mihai Şuţu • Nicolae Mavrogheni • Alexandru Moruzi • Constantin Hangerli • Alexandru Şuţu • Constantin Ipsilanti • Ioan Gheorghe Caragea • Tudor Vladimirescu • Grigore al IV-lea Ghica • Alexandru D. Ghica • Gheorghe Bibescu • caim. Constantin Cantacuzino • Barbu Ştirbei • caim. Ioan Manu, Emanoil Băleanu şi Ioan Alexandru Filipescu • Alexandru Ioan Cuza