Percosova
de la Enciclopedia României
| Satul Percosova |
 |
 | |
 | |
|---|---|
| Atestare | 1358 |
| Populaţie | 296 locuitori |
| Cod poştal | 307191 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Percosova este un sat în judeţul Timiş. Din punct de vedere administrativ aparţine de oraşul Gătaia. Are 296 locuitori (2002).
Cuprins |
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, la circa 17 km sud de oraşul Gătaia, de care aparţine administrativ, şi circa 60 km sud de municipiul Timişoara, într-o zonă relativ izolată. Accesul rutier se face dinspre Denta, prin Rovinţa Mare, dinspre Gătaia, pe drumul nemodernizat Gătaia-Butin-Percosova sau dinspre Moraviţa ori Jamu Mare, prin Gherman. Se învecinează la nord-est cu Butin, la sud cu Gherman, la sud-vest cu Dejan, la nord-vest cu Roviniţa Mică, respectiv Roviniţa Mare. Satul este străbătut de pârâul Moraviţa
Istorie
În evul mediu aparţinea de judeţul Caraş şi este atestată documentar din 1358 sub numele Berkesz. LA 1424 era proprietatea despoţilor sârbi. După ce austriecii au cucerit Banatul în 1717, au efectuat un recensământ în care apare şi localitatea numită Percossovo, cu 13 case. Pe harta contelui Mercy din 1723 apare cu numele Bergossova şi aparţine de districtul Vârşeţ. În dicţionarul unguresc al lui Valy, este relevat faptul că Percosova era un sat mixt valaho-slovac, aflat în proprietatea statului. La 1816 a fost donată baronului general Ioan Hiller, al cărui urmaşi au posedat-o până la 1872 când a trecut în posesia familiei Lazarovici. Nu se ştie cu precizie când, însă începând cu anul 1800 sunt colonizaţi aici germani (şvabi) din localităţi apropiate. Satul devine cu timpul mixt, româno-german.
Populaţia
La recensământul din 2002, Percosova avea 296 locuitori, din care 271 români, 12 germani, 7 slovaci şi 6 de alte naţionalităţi.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
