Pietrosul Mare

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Pietrosul Mare
Categoria I-a IUCN (rezervaţie naturală strictă)
PietrosuMare.JPG
Imagine din rezervaţie
Informaţii generale
Poziţie Actual Maramures county CoA.png Judeţul Maramureş
Oraş apropiat Borşa
Coordonate 47° 39‘ 59“ N 24° 52‘ 56” N
Suprafaţă 3.300 ha
Înfiinţare 1932, declarat în 2000
Administrator Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi Arii protejate în judeţul Maramureş

Pietrosul Mare este o rezervație naturală de tip geologic, floristic, faunistic şi peisagistic, situată în judeţul Maramureş, pe teritoriul administrativ al orașului Borşa şi al comunei Moisei.

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș, în Munţii Maramureşului, grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaţilor Orientali, aproape de limita teritorială cu judeţul Suceava şi granița cu țara vecină, Ucraina[1].

Descriere

Rezervația naturală înclusă în Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[2] (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 3.300 hectare[3].

Aria protejată a fost înfiinţată în anul 1932 iar din anul 1979 este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”[4]

Pietrosul Mare reprezintă o zonă montană (cu o mare diversitate reliefală) constituită din vârfuri (Pietrosu Mare - 2303 m, Buhăescu Mare - 2221 m, Buhăescu Mic - 2199 m, Piatra Albă - 2061 m, Hotarului - 1905 m, Bătrâna - 1770 m), ponoare, izvoare carstice, văii, abrupturi calcaroase, circuri ( Buhăescu, Rebra, Gropi, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică) şi lacuri glaciare (Iezerul Pietrosului, Buhăescu I, II, III şi IV), poieni, pajişti, pășuni, jnepenișuri, păduri de conifere, păduri de foioase şi păduri în amestec. Rezervaţia cuprinde o mare diversitate floristică și asigură condiţii de hrană şi adăpost pentru mai multe specii de mamifere, păsări, reptile şi insecte caracteristice Orientalilor.

Floră

Flora este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), zâmbru (Pinus cembra), larice (Larix), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), arin (Alnus glutinosa), salcie (Salix alba), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina) sau afin (Vaccinum myrtillus L.).

Clopoţei de munte (Campanula carpatica)

La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, cu exemplare de: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), ligularia (Ligularia sibirica), firuță-de-munte (Poa granitica ssp. disparilis), frigurele (Cardaminopsis neglecta), clopoțel de munte (Campanula carpatica), drețe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia punctata)[5], limba cucului (Botrichium lunaria)[6], iarba-gâtului (Tozzia carpathica)[7], lopățea (Lunaria rediviva)[8], saxifragă (Saxifraga carpatica), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), crețișoară (Alchemilla vulgaris), ciuboțica cucului (Primula vernis), floarea păștilor (Anemone nemerosa), margaretă (Leucanthemum vulgare), coada șoricelului (Achillea millefolium), țintaură (Centaurium umbellatum) sau coada-calului (Equisetum arvense).

Faună

Mamiferele sunt reprezentate de: cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[9], urs brun (Ursus arctos)[10], mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx)[11], vidră (Lutra lutra), veveriță (Sciurus carolinensis) sau jder (Martes martes)[12].

Păsări cu specii de: cocoş de mesteacăn (Lyrurus trexis), cocoş de munte (Tetrao urogallus)[13], acvilă (Aquila chrysaetos)[14], uliu păsărar (Accipiter gentilis), corb (Corvus corax), mierlă de apă (Cinclus cinclus), codobatură (Motacilla alba), ciocănitoare (Pycoides tridactylus), scatiu (Carduelis spinus), pițigoi-de-brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), vânturel (Falco vespertinus) sau sturz-de-vâsc (Turdus viscivorus)[15].

Atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:

Biserica de lemn din Borşa
  • Biserica de lemn din Borșa din Jos cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construcție 1700, monument istoric
  • Mănăstirea Moisei, complex monahal cu biserică de lemn, biserică de zid, chilii, grădini[16]
  • Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Mănăstirea Moisei, construcție 1672, monument istoric
  • Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din satul Săcel, construcție 1909, monument istoric
  • Obeliscul din Borşa ridicat în amintirea victoriei localnicilor asupra invadatorilor tătari în 1717
  • Parcul Natural Munţii Maramureşului
  • Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie protejată de tip peisagistic, geologic și botanic
  • Rezervația naturală Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii
  • Piatra Rea (arie protejată)
  • Izvorul Bătrâna, rezervație naturală de tip hidro-geologic (0,50 ha)
  • Complexul turistic Băile-Borşa situat la 12 km nord-est de centrul oraşului
  • Dumeţii montane în Munții Maramureșului, Rodnei și Țibăului

Vezi şi

Note

  1. Protectedplanet.net - Pietrosul Mare; accesat la 5 august 2013
  2. Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, accesat la 5 august 2013
  3. Apmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș; accesat la 5 august 2013
  4. Unesco.org UNESCO - Biosphere Reserves - Romania - Pietrosul Mare; accesat la 5 august 2013
  5. Specia floristică Lysimachia punctata este cunoscută și sub denumirea populară de iarbă-de-lungoare
  6. Limba cucului mai este cunoscută și sub denumirea de floarea dragostei
  7. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tozzia carpathica; accesat la 5 august 2013
  8. Specia floristicăLunaria rediviva (lopățea) este cunoscută de localnici sub denumirea populară de păstăiata
  9. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 5 august 2013
  10. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 5 august 2013
  11. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 5 august 2013
  12. Arii protejate din judeţul Maramureş - Pietrosul Mare; accesat la 5 august 2013
  13. Eunis.eea.europa.eu - Muntii Maramuresului - Flora and Fauna; accesat la 5 august 2013
  14. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila chrysaetos; accesat la 5 august 2013
  15. - Arii protejate din județul Maramureș - Pietrosul Mare; accesat la 5 august 2013
  16. Manastireamoisei.ro - Mănăstirea Moisei, județul Maramureș - Website-ul oficial; accesat la 5 august 2013