Zlatna

Oraşul Zlatna Judeţul Alba (AB)

Localităţi componente
Boteşti, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneş, Galaţi, Izvoru Ampoiului, Pârău Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruşi, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori

Amplasarea localităţii în judeţul Alba
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1347
Suprafaţă	77 km²
Populaţie	8164 locuitori (2010)
Densitate	106.03 loc./km²
Altitudine medie	450-500 metri n. m.
Primar	Silviu Ponoran (PDL)
Pagină web	Site oficial al primăriei

Index oraşe în judeţul Alba
Abrud Baia de Arieş Cugir Câmpeni Ocna Mureş Teiuş Zlatna

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Zlatna este un oraş din judeţul Alba, situat în depresiunea omonimă, dominat de vârfurile Dâmbău, Breaza, Jidovu şi Măgura Dudaşului, pe cursul superior al râului Ampoi, la confluenţa cu pârâul Vâltori, la 38 km vest de municipiul Alba Iulia.

Vedere panoramică spre Zlatna

Istoric

În epoca daco-romană localitatea s-a numit Ampelum, conform primei atestări documentare din anul 158 d. Hr. de pe vremea împăratului Antoninus Pius. Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii constând din obiecte datând din Epoca Bronzului și începutul Epocii Fierului. În timpul împăratului Traian aici a fost instalat Marcus Ulpiu Herminus un reprezentant direct, „procurator aurarium”, iar în timpul lui Septimius Sever orașul a fost ridicat la rang de municipium. Devenind cel mai important centru din Munţii Apuseni, a fost păzit de un detașament al Legiunii a XII-a Gemina. Localitatea a primit toponimicul Zlatna datorită bogăției resurselor de aur din zonă, „zoloto” din limba slavă însemnând „aur”.

La 1201 a fost menționat cu denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, iar în secolul al XIII-lea zona a fost donată de regii Ungariei bisericii romano-catolice din Alba Iulia. În 1357 localitatea avea rangul de “târg”, iar minerii au obţinut din partea regilor o serie de privilegii care le-au fost confirmate între anii 1317-1557. Populaţia majoritar românească avea ca jude în 1365 pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cindea. Locuitorii au încercat să scape de sub dominaţia bisericii romano-catolice din Alba-Iulia prin mişcări populare precum cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu a reuşit însă să devină oraş liber şi plătea un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.

În perioada Principatului Transilvaniei Zlatna a devenit domeniu fiscal arendat unor străini care au exploatat fără milă populația. Între anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

La jumătatea secolului al XVII-lea, Zlatna a devenit centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni. Începând cu anul 1748, au început să se construiască topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţa motrice a apei. Zlatna a devenit centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 a funcționat până în secolul XX. Aici a fost utilizată pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.

În anii 1757 şi 1761 locuitorii din Zlatna au participat la mişcarea lui Sofronie şi au simpatizat cu răscoala ţăranilor condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848, la 9 aprilie 1848 având loc aici prima întrunire a intelectualilor din Munţii Apuseni. În luptele care s-au dat la 16-17 aprilie 1849, Zlatna a fost incendiată de trupele lui Kemeny Farkas. Atunci au ars şi vechile topitorii de aur.

După cel de-al doilea război mondial Zlatna a cunoscut o evoluţie industrială în care au fost neglijate problemele de mediu.

Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

Obiective turistice

• Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” zidită în stil gotic în 1424
• Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea)
• Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (secolul al XVII-lea)
• Monumentul închinat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale
• Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (1754) din satul Feneş
• Castelul familiei Hohenzollern din satul Izvorul Ampoiului
• Rezervaţia geologică din perimetrul satului Valea Mică

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000